Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Vasile Ciobanu: Activitatea de răspăndire a cărţii desfăşurată de Liga Culturală a Germanilor din România (1922-1931)
Marisia XXXVI de mare utilitate germanilor din sträinätate.Editurile isi puteau face astfel reclama si sperau cä cei interesati de volumele Tn cauzä le vor comanda.62 Revista si unele dintre cärtile räspändite au promovat ideea pangermanismului, au urmat linia educatiei nationaliste care Tn Germania pornise deja pe directia national-socialismului. Statul german, botezat „Republica de la Weimar”, a cultivat Tn continuare mändria de a fi german, superioritatea culturii germane prin scrieri eroice, amintiri din räzboi, prin scrieri de propagandä.63Cartea germana a fost unul dintre mijloacele principale Tn epocä pentru a sustine minoritätile germane sä-si pástreze identitatea. Tntrucät donatiile unor asociatii, edituri sau activitatea Ligii Culturale nu au fost socotite suficient de eficiente pentru actiunea de trezire si consolidare a identitätii minoritätiior germane. Ministerul de Externe german a urmärit Tn anii ’20 refacejea influentei Germaniei Tn sud-estul Europei si folosirea minoritätiior Tn acest scop. ín legäturä cu folosirea cärtii Tn acest scop, Tn august 1927 a fost constituit un Oficiu Central pentru Bibliotecile din Sträinätate (Zentralstelle für Auslandsbüchereien). ín motivarea deciziei se aräta cä „experientele din ultimii ani au arätat Tn mäsurä convingätoare, cä aprovizionarea germanilor din sträinätate sia coloniilor de germani din Reich, cu literaturä bunä, care apartne de cele ma importante misiuni din domeniul mentinerii germanismului din sträinätate, are nevoie de о nouä ordine. Lucräri de literaturä germanä au fost si pänä acum trimise Tn cantitäti mai mari de cätre Ministerul de Externe si de diferite asociatii germane”.64 Acestea au fost covinse sä colaboreze. Noul oficiu creat trebuia sä coordoneze actiunile de adunare si trimitere a cärtilor si revistelor cätre minoritätile germane. Pentru a afla starea de fapt a biliotecilor germane din Románia, Oficiul a trimis un chestionar Ligii Culturale a Germanilor din Romania. Aceasta trebui s=-l trimitä bibliotecilor pe care le cunostea Tn toate asezärile cu germani. Trebuiau aflate numärul de locuitori, statutul asociatiei care avea biblioteca, situatia bibliotecilor din asezarea respectivä, numärul cititorilor, al volumelor, al cärtilor Tmprumutate, de unde proveneau cärtile etc. Desigur actiunea era confidentalä, dar consulatui a trimis direct chestionarul si marilor biblioteci germane din Sibiu (Moderne Bücherei si Biblioteca Muzeului Brukenthal) si unor personalitäti (parohi, avocati din marile centre sásesti - Sighisoara, Bistrita, Medias, Reghin).65Din päcate nu am aflat rezultatele acestei cercetäri, care trebuia sä releve starea realá a bibliotecilor respective. Desfiintarea Ligii Culturale Ia 1 august 1931 a fäcut sä Tnceteze si actiunea amplä de räspändire a cärtilor germane, dar nu a fost Tntreruptä propaganda germanä Tn Románia, dimpotrivä, dupä 1933, aceasta s-а intensificat pe multiple canale, odatä cu aducerea nazistilor Ia putere si proclamarea celui de-al lll-lea Reich. ín concluzie, Tn cei zece ani de activitate, Liga Culturalä a Germanilor din Románia a räspänidt cäteva sute de mii de cärti, reviste, ziare, brosuri, härti, 62SJSAN, Fond Liga Culturalä, dos. 15, 1928, f. 357, 371, 374-376, 420, scrisori ale lui R. Csáki cätre edituri, din lunile noiembrie-decembrie 1928. “Constantin Buchet, Romania si Republica de la Weimar. 1919-1933. Economie, diplomádé si geopoliticä, Editura All Educational, Bucuresti, 2001, p. 211-214. “SJSAN, Fond Liga Culturalä, dos. 15, 1928, f. 1179, notä a Consulatului german din Brasov cätre Liga Culturalä a Germanilor din Románia. “ibidem, f. 1178, 1187-1090, adresa Consulatului German din Brasov cätre Liga Culturalä, din 5 decembrie 1928 si textul chestionarului. 119
