Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Iulian Stelian Boţoghină: Realităţile frontului de est dezvăluite de militari ai armatei Austro-ungare refugiaţiîn România neutră
Marisia XXXVI din comuna Zagra, judetul Näsäud din Ardeal, román de nationalste, Tn värstä de 42 de ani19 20. Interogatoriul este redactat pe un formular tipizat, astfei cä printre Tntrebärile referitoare la Tncadrarea unitätii si alte informatii militare, putem reconstitui situatia si starea de spirit din armata austro-ungarä, dar mai ales motivele care i-au determinat pe militarii Tmpäratului sä treacä granita Tn Romania. Astfel, grupul lui loan Pop a pornit spre linia frontului in ziua de 16 ianuarie 1916 din Cluj-Napoca, plecänd cu trenul pänä Tn Galitia. Aici au coborät, soldatul nu a stiut sä spunä in ce garä, de unde au plecat pe jos timp de douä zile pänä in Bucovina, dupä о perioadä de instructie. Mergeau pänä la 3 km/h, ziua si noaptea, astfei cä dupä douä zile au ajuns in Bucovina. Populatia i-au primit bine pe unde au trecut. Pe cänd se aflau la Cluj-Napoca in cazarmä, hrana era bunä. ín timpul deplasärii spre front, de asemenea. Färä sä stie cum era procuratä hrana, Pop loan a declarat cä in timpul marsului din Galitia spre Bucovina au mäncat päine, conserve si släninä. Cät au stat in transee, mai bine de patru luni, regulat primeau mäncare caldä, adusä din spatele frontului, unde se pregätea carne si fasole cu päine. Echipamentul era de calitate, in toatä perioadä nu a avut nevoie de reparatii fiindcä era bun. De asemenea, armele erau bune, iar munitia era indeajuns, cäte 200 de cartuse pentru fiecare om. Cänd le terminau primeau aceeasi ratie, färä nicio restrictie. In timpul luptelor de la Rarancea, Boianu si Furceni in Bucovina, compania sa a avut mari pierderi, reusind sä rämänä numai sase supravietuitori. Dupä ce au fost respinsi de rusi in luptele de la Furceni, cu totii au luat-o la fugä urmäriti de inamic. La Pältinoasa, la poalele muntilor, rusii au ocolit un masiv muntos si le-а täiat calea, moment in care unii au trecut granita in Románia, altii au fost capturati. Printre acestia din urmä s-а numärat si el, a fost dezarmat si pus sä munceascä la poduri si sosele, de unde a fugit. Ofiterii lor erau apropiati soldatilor, luptänd impreunä cu ei si totdeauna ii imbärbätau. La cea de-а 59-a intrebare „cauza pentru care a dezertat”, soldatul Pop a räspuns cä el nu a dezertat. El a fost luat prizonier in ziua de 9 iunie 1916, a lucrat la poduri si sosele in Bucovina sub comanda rusilor, pänä pe 12 iulie, cänd noaptea a reusit sä fugä din sura unde erau inchisi. S-au imbräcat in straie täränesti si au lucrat pe la oamenii din zonä pänä la 1 august 1916 pentru a cäpäta cäte ceva pentru hranä. Apói au pornit pe lángé frontiéra, indreptändu-se spre Dorna, ca sä ajungä la regimentül lor din Ardeal, insä nestiind unde este frontiéra, au intrat in satui Gániesti din Románia, unde au fost opriti de gräniceri. ín ziua de 9 aprilie 1916 la Bucuresti, Ferdinand lenciovsky din Regimentül 75 Infanterie k.u. k., de profesie inginer constructor, in värstä de 26 de ani, céh de nationalste, cu domiciliul la Mostar in Hertegovina, a fost interogat asupra situatiei militare si motivelor care I-au determinat sä dezerteze in Románia . Inginerul céh a trecut granita in ziua de 7 aprilie 1916 pe la Orsóvá, impreunä cu nevasta sa. Cu trei zile mai devreme, adicá pe 4 aprilie 1916 plecase din 19 Ibidem, f. 105-106. 20 Ibidem, f. 119. 105
