Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Iulian Stelian Boţoghină: Realităţile frontului de est dezvăluite de militari ai armatei Austro-ungare refugiaţiîn România neutră
Istorie Molodia. ... regimentül avea patru escadroane cu 135 de soldati cäläri fiecare, dintre care 80 erau románi, restül unguri, soldatii fiind din contingentele cu värste de 36 pänä la 42. La Tnceputul anului 1916 regimentül executa paza la granita de la Lucovicza pänä la Prut. Regimentül fäcea parte din Grupul de armatä „Colonel Pop”. ín timpul ultiméi ofensive a armatei ruse, armata austro-ungarä suferise grele pierderi, din Regimentül 21 Infanterie mai rämänänd doar 20-30 de oameni, cinci zile au durat luptele, zi si noapte. Trenurile ce se Tnapoiau de pe front erau ticsite cu räniti, Colban Stefan spunänd cä nu mai putin de 2000 de oameni färä mäini si picioare a väzut numai el singur. Hrana era bunä, armele si munitiile erau de calitate si Tndestulätoare. Cu toate astea, toatä lumea dorea pacea, moralul combativ, fiind foarte scäzut, un efect demoralizator avänd stirea cä bärbatii cu värsta de 50 de ani au fost chemati pentru mobilizare. Toti camarazii säi vorbeau cä rusii sunt foarte multi si cä doreau sä se batä pänä la ultimul soldat. Erau convinsi cä rusii aduseserä pe front doar jumätate, restul avea sä fie adusä cänd armata austro-ungarä avea sä fie Tn pragul dezastrului. Totodatä, toatä lumea credea cä Románia avea sä rämänä neuträ. Ofiterii austro-ungari erau foarte stricti, pentru cea mai micä gresealä ei dädeau pedepsele cele mai aspre ca legarea de stälp si hätria. Colban Stefan a reusit sä explice cauza dezertärii rezida in tratamentul dur aplicat militarilor. Astfel, Colbas Stefan a declarat cä a fost legat de stälp unde i s-а aplicat corectia fizicä. Prin urmare, dupä suferintele indurate timp de 19 luni de räzboi nu a mai putut sä suporte un astfei de tratament, trecänd in Románia. ín taberele organizate in Románia pentru cetätenii tärilor vecine, aläturi de refugiati si dezertori se mai gäseau si persoane capturate dincoace de granitä, precum Stefan Paior. Stefan Paior, pensionar infirm al statului ungar, de nationalitate ungarä, fusese pe front unde cäzuse ränit de douä ori. ín ziua de 27 martié 1916, Stefan Paior a trecut frontiéra la Predeal pentru a cumpära mälai. La Predeal a fost prins de jandarmi si predat sigurantei. Dupä ce a dezväluit identitatea unitätilor dislocate in Brasov, respectiv regimentele 24, 46 infanterie si 3 artilerie, Stefan Paior si-a exprimat dorinta sä fie returnat in Ungaria, deoarece fiind pensionar infirm, la Bucuresti nu avea nicio posibilitate sä-si cästige päinea cea de toate zilele. La rändul säu, fost sergent de jandarmi din Sectia a ll-a de la Seghedin Ion Marcu, in värstä de 26 de ani, din comuna Ciurita, judetul Turda-Aries, a fost declarat refugiat militar. Ion Marcu a fäcut serviciu de granitä la Ada Kale, de la 1 septembrie 1915, pänä la 1 ianuarie 1916, cänd s-а refugiat in Románia18. Informatiile militare despre efectivele si dotarea armatelor centrale de la Orsóvá au fost considerate foarte interesante de cätre maiorul Condeescu, deoarece dupä insemnarea sa „múlt timp” au fost lipsiti de informatii din acea zoná. Pe 2 august 1916 Regimentül 2 Gräniceri a inaintat Corpului gránicerilor interogatoriul luat soldatului dezertor Pop loan, cunoscut si cu numele Brote Läscut, 18 Ibidem, f. 112. 104
