Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Iulian Stelian Boţoghină: Realităţile frontului de est dezvăluite de militari ai armatei Austro-ungare refugiaţiîn România neutră
Marisia XXXVI si a dat manifestul cunoscut cä Rusia о sä lupte pänä la victoria finalä, opinia publicä s-а schimbat ca prin farmec, asa cä lumea nu mai vorbea decät de victoria finalä, in care toti aveau nesträmutatä incredere. Pe 5 februarie 1916 s-а luat act de declaratia unui preot román sosit cu cäteva zile in urmá la Bucuresti, venit din Banat13. Acesta a spus cä pe 2 februarie 1916 din Lugoj au plecat cinci batalioane de mars spre Galitia. Batalionul care a plecat mai in urmä era cel de-al 19-lea. Acest batalion cu greu a putut fi incadrat, numai dupá cinci säptämäni, intämpinänd mari greutäti din cauza lipsei de oameni apti pentru a putea arma. 50% dintre acei soldati erau oameni recovalescenti, iar restul erau oameni in etate pänä la 50 de ani, care au fäcut serviciul militar. La 27 ianuarie 1916 au plecat regimentele germane si cele austriece de infanterie de la Orsova. Aceste trupe au luat parte pe vremuri la ofensiva in Serbia pänä la Strumita. eie au trecut prin Debreczin spre Polonia ruseascä. Martini Magdan, román din Cernat, in värstä de 21 de ani, fost soldat la Regimentül 2 Infanterie a fost considerat refugiat militar14. A trecut granita la 20 ianuarie 1916, dupä ce la 1 decembrie 1915 plecase din Varsovia, fiind ränit. Acesta a declarat cä avea sä se stabileascä la pärintii säi, care domiciliau la Bucuresti, pe strada Fratii Berceni, nr.5. loan Moldoveanu, román din Regimentül 31 Infanterie, de 25 de ani din Tohanul Vechi, stabilit pe strada Saguna, la nr.2, declarat refugiat militar la 5 februarie 1916, a märturisit cä in ziua de 22 ianuarie 1916 a plecat de pe cämpul de luptä, impreunä cu Gheorghe Sapa, avánd un concediu de 21 de zile. A fost mobilizat timp de 15 luni la popota Brigäzii 32 Infanterie al cáréi stat major se afla la 2 km sud de Gorodiste15. Ofiterii acestei brigäzi ii injurau pe germani, considerändu-i vinovati cä nu pun capät räzboiului, cäci ei doreau sä se incheie pacea. Erau de pärere cä dacä räzboiul mai dura incä doi ani, avea sä fie pierdut, cäci armatele s-ar epuiza. De aceea devenea necesar sä se incheie pacea, cäci la acel moment se considerau victoriosi. Despre Románia vorbeau cä va rämäne neuträ, fiind mai bine pentru ea aceastä stare. La interogatoriul luat refugiatului militar Friedich Bernhardt, care se considera román, inrolat la Regimentül 4 Artilerie Cetate din Pola, acesta a declarat cä s-a näscut in lacobeni, avea värsta de 35 de ani si a trecut granita la 4 decembrie 1915, pe cänd se afla in concediu in Bucovina16. A oferit date despre organizarea militarä a garnizoanei Pola. ín interogatoriul consemnat de Virgil Popovici, in calitate de translator, Colban Stefan näscut la Gherla (Szolnoc-Doboca) in värstä de 36 de ani, román de nationalste, considerat refugiat militar austriac, a declarat cä pe 18 februarie 1916 a plecat de la Ostravitza Lucavicza si-a trecut granita in Románia17. A fost mobilizat la Regimentül 3 husari, care recruta din Seghedin. Regimentül se afla de un an in Bucovina. Statui Major al regimentului se gásea la 13 Ibidem, f. 87-88. 14 Ibidem, f. 86. 15 Ibidem, f. 85. 16 Ibidem, f. 84. 17 Ibidem, f. 99-100. 103
