Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Iulian Stelian Boţoghină: Realităţile frontului de est dezvăluite de militari ai armatei Austro-ungare refugiaţiîn România neutră
Istorie 30 august-1 septembrie, regimentele Armatei a 2-a ating linia Nistrului, trupele incep sä fie aruncate in luptä una dupä alta, astfei cä, fiecare batalion, cum sosea in Galitia, era aruncat in foc, iar soldatii care atacau in linie de trägätori erau secerati foarte u§or de mitralierele ruse§ti5. Imaginile pe care le aveau in fa\ä soldatii din regimentül lui Octavian Täsläuanu erau de co§mar, iar moralul scädea in fiecare zi: „Schilozii ce defilau pe dinaintea noasträ, vuietul luptelor de prin imprejurimi, ve§tile cä suntem bätuti, invälmä§eala retragerii din Halici ne-au demoralizat cu desävär§ire, inainte de a fi dat fa|ä cu du§manul. Se spunea cä ai no§tri, neputänd transporta toate alimentele din depozite le-au aruncat in aer. Numai prejul fäinii se urca Ia peste jumätate de miliőn de coroane. Calea feratä §i minunatul pod de peste Nistru au fost distruse [...] Nu vedeai decät morminte proaspete cu mid cruci din crengi la eredtet, arme ruse§ti distruse, grämezi de munitii §i cadavre neingropate“6. Ocupänd Lembergul, ajungänd pänä la räul San §i incercuind fortäreata Przemysl, armata rusä punea stäpänire pe Galitia §i täia cäile de retragere spre sud ale armatei austro-ungare7. La data de 11 septembrie, regimentül de glota§i al lui Octavian Täsläuanu a suportat un atac rusesc in zona ora§ului Dimitrize, atac dat cu soldati proventi din Basarabia: „Intre ru§i erau multi basarabeni, dupä spusa unor prizonieri. Ne luptaseräm, deci, ardelenii §i bucovinenii impotriva basarabenilor. Am blestemat pädurea §i soarta care ne silea sä ne ucidem frate pe frate!“ 8(7). incepänd cu data de 16 septembrie, Armata a 2-a Austro-Ungarä suferä о infrängere in fata ora§ului Sambor, maré parte dintre regimentele care au apärat ora§ul fiind formate din romäni: „De la Halici pänä aici intälniseräm numai romäni, se mutase Ardealul in Galitia“9. Anul 1916 a reprezentat un moment crucial pentru militarii romäni din armata austro-ungarä, moartea impäratului Franz Josef, precum §i intrarea Romäniei in räzboi determinänd о sporire considerabilä a numärului de militari dezertori la inamic. In anul 1917, guvernul román a inceput sä strängä о serie de prizonieri romäni din armata austro-ungarä in tabära de la Darnita (Ucraina). Ace§tia au primit aici о nouä instructie din partea unei misiuni militare románé in frunte cu colonelul Pietraru. Numärul celor care au aderat la aceste formatiuni a fost de aproximativ 15.000-20.000 de persoane. Plecarea primului transport de voluntari s-а fäcut la data de 15 iunie din Kiev, sub asistenta unor personalitäji románé din Basarabia, cum arfi D. Hallip, cápitanul Popovici §i preotul C. Florian, inainte de sosirea in tarä, trenul a fost primit §i ovationat in Chi§inäu. in ziua de 8 iunie, trenul a ajuns in gara din la§i §i a fost intämpinat de о serie de personalitäti, printre care se aflau Vintilä Brätianu, generálul Prezan §i generálul Nicolae Petala. Osta§ii ardeleni reinrolati au participat, astfei, la bätäliile de la Märä§ti, Märä§e§ti §i Oituz10. 5 Octavian C. Täsläuanu, op. cit., p.71. 6 Ibidem, p. 72. 7 Mircea N. Popa, Primul Räzboi Mondial 1914-1918, Ed. §tiinpcä §i Enciclopedicä, Bucurep, 1979 p. 71. 6 Ibidem. 9 Octavian C. Täsläuanu, op. cit., p.73. 10 Liviu Maior, op. cit., p.171-203. 100
