Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Iulian Stelian Boţoghină: Realităţile frontului de est dezvăluite de militari ai armatei Austro-ungare refugiaţiîn România neutră
Marisia XXXVI О importantä sursä de informatii privind alcätuirea primelor formatiuni militare din rändul prizonierilor din armata austro-ungarä Tn Ucraina о reprezintä revista „Románia Mare, foaia voluntarilor romäni din Austro-Ungaria“, publicane säptämänalä, avändu-l redactor-§ef pe Sever Bocu; cel care se ocupa, de altfel, cu propaganda Tn rändul prizonierilor romäni din lagärele ruse§ti, pregätindu-i pentru (re)Tnrolare. Primul numär al revistei anun|ä, astfei, constituirea unei Ligi a Natiunilor din Austro-Ungaria, la Kiev, ligä initiata de о organiza|ie cehoslovacä §i reprezentatä printr-un numär mare de prizonieri de pe teritoriul Imperiului, constituifi Tn armate nationale. ín numärul 8 al aceleia§i publicafii avem informatii despre voluntarii romäni proveniti din rändurile ardelenilor emigrati Tn America. Printr-o delegate Tn frunte cu Vasile Lucaciu, ace§tia cer pre§edintelui §i guvernului american sä lupte pe frontul francez sub о uniformé romäneascä, imediat dupä intrarea Statelor Unite Tn räzboi. О data cu desträmarea dublei monarhii, se destramä §i forta militarä austroungarä. Ofiterii, subofiterii §i osta§ii romäni care fuseserä Tnrolati sunt demobilizati. Considerändu-se dezlegafi de jurämäntul fafä de Imperiul Austro-Ungar, ei au avut о activitate deosebit de importantä atät Tn edificarea Marii Uniri, cät §i Tn formarea noii armate románé de dupä räzboi. Transilvania urma sä dea, astfei, armatei románé Tn perioada celui de-AI Doilea Räzboi Mondial doi §efi de stat major din rändul fostei armate austro-ungare: este vorba despre generalii losif lacobici §i llie ßteflea. Acesta fiind contextui evolutiei sentimentului patriotic al militarilor romäni din armata austro-ungarä, de la loialitatea dinasticä la identitatea nationalä11, iatä povestile de viatä ale militarilor din armata austro-ungarä care au fäcut pásul Tn oaza de pace, care a fost Románia Tn cei doi ani de neitralitate. Unul dintre acestia a fost sublocotenentul Radu Pop din Regimentül 31 Infanterie austriac, fost prizonier la rusi, care l-au fost trimis Tn Románia, märturia tänärului fiind fäcutä maiorul Condeescu, care a si consemnat cele declarate12. ín spusele sale, sublocotenentul Radu Pop s-а oprit asupra situatiei din Rusia, pomenind despre revolutiile care izbucniserä Tn lunile mai si septembrie 1915 Tn Rusia, Tndreptate contra nemtilor. Consecinta imediatä a fost interzicerea limbii germane, oricine vorbea nemteste era amendat cu 5.000 de ruble. Sublocotenentul Pop a väzut pregätirea Rusiei pentru räzboi ca fiind foarte serioasä, Tn 1915 planul fiind extins pe Tncä 2-3 ani. ín Rusia se discuta cä la 1 aprilie 1916 sä se Tnchidä toate scolile, probabil pentru a se instala spitale, ce deveniserä о necesitate Tn perspectiva ofensivei de primävarä. Munitia era din belsug, concluzie la care a ajuns ofiterul román din k.u.k. dupä ce väzuse cä pe toate läzile cu munitie fabricatä de о lunä scria „Nu crutati munitia!”. Printre prizonieri a väzut cum cehii capturati de rusi formau legiuni angajate apoi Tmpotriva Austriei. Sublocotenentul a fost capturat Tn ianuarie 1915, rusii ducändu-l Tn lagärul din Presóv, un oräsel din apropierea Moscovei. Ceränd sä fie trimis Tn Románia, autoritätile ruse s-au conformat imediat, astfei cä pe 16 ianuarie 1916 se afla deja pe pämänt romänesc. ín atitudinea militarilor rusi fatä de räzboi se manifesta о importantä schimbare, respectiv ei nu se mai predau atät de repede ca pänä atunci, asta pentru cä se aflase cä Tn Germania vor avea de suferit din lipsä de hranä. 11 Vezi pe larg Liviu Maior, Habsburgi si romäni. De la loialitatea dinasticä la identitate nationalä, Bucuresti, Editura Enciclopedicä, 2006. 12 Arhivele Militare Romane, fond Marele Stat Major, Sectia 2 informatii, dosar 297, f. 102-103. 101
