Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Iulian Stelian Boţoghină: Realităţile frontului de est dezvăluite de militari ai armatei Austro-ungare refugiaţiîn România neutră
Marisia XXXVI prizonierat sau Tn spitale, din pricina ränilor, 11.275; a existat un numär de 24.406 de invalizi de räzboi, precum §i un numär de 37.898 de räniti vindecabili, dar §i un numär de 29.839 de persoane date dispärute. In urma acestora au rämas 38.630 de väduve §i 79.226 de orfani. Cät prive§te statutul celor plecaji pe front, un numär de 6.547 aveau ocupatii intelectuale, 14.668 erau comercianfi §i meseria§i, iar 468.329 - plugari §i muncitori2. La rändul säu, Octavian Täsläuanu, unul dintre cei mai cunoscuti autori ai perioadei interbelice care au tratat aceastä dureroasä chestiune (ce fac romänii din Ardeal Tn präg de räzboi), a rememorat Tn trei volume experienfa träitä Tn Primul Räzboi Mondial. Exemplificative sunt rändurile scrise de Octavian Täsläuanu relativ la Tnceputul Tnrolärii soldafilor romäni din Ardeal Tn primele formatiuni ce urmau sä piece pe front: „ín vremea asta, atenjiunea noasträ era Tndreptatä spre Romania. A§teptam un semn de nädejde, cum a§teaptä orbul о razä de luminä. A sosit vestea despre hotärärea Consiliului de Coroanä prin care s-а decretat neutralitatea Romäniei. Ne simfeam ca о turmä färä pästor, care Tn fiecare zi poate fi pornitä pe cämpul de mäcel. Toate planurile noastre s-au präbu§it ca cetäfile clädite de copii, ni s-а Tntunecat sufletul §i ne-а sängerat inima. Carpali erau aproape §i nu era greu sä trecem frontiéra. Ne-а ispitit gändul, dar nici unul nu ne-am putut decide sä päräsim Ardealul, sä läsäm pe mäna sträinilor atäjia mii de romäni, punändu-ne la adäpost doar scumpa noasträ piele. Ne ademenea mai mult ideea de a trece cu batalionul Tntreg peste munfi, dar, färanii väzänd cä nu se mi§cä Romania, §i-ar fi päräsit cu greu gospodäriile, nevestele §i copiii, läsändu-le pradä räzbunärii statului unguresc“3. Cu toate acestea, Tn rändul intelectualitätii gäsim о situate confuzä, mare parte afländu-se sub imboldul de moment cä Romania va intra Tn räzboi de partea Puterilor Centrale pentru a obfine Basarabia. Trebuie precizat faptul cä, la Tnceput, printre cäntecele militare ale formafiunilor romäne§ti, putea fi regäsit §i actualul imn national, „De§teaptä-te románé!“, romänii fiind priviji ca viitori aliati Tmpotriva Rusiei. De asemenea, pentru ofiterii romäni de carierä, fidelitatea fatä de patria austro-ungarä, prin jurämäntul fatä de Tmpäratul Franz Josef, nu putea fi contestatä. Astfel, putem observa atitudinea lui Petre Nemoianu care, la Tnceputul räzboiului, deciara: „Tntre sentimentul national §i dragostea pentru trón о voi alege pe a doua“. Cu toate acestea, el va ajunge sä lupte Tn Armata Romänä Tn anul 1917. Partidul National Román din Transilvania face un apel cu ajutorul Bisericilor Ortodoxä §i Greco-catolicä pentru Tmpärtirea de circulare prin care Ii se cerea soldatilor sä T§i facä datoria fatä de tarä §i Tmpärat4. Liderul Partidului National Román, Teodor Mihali, publicä un apel, „Pentru fiii natiunii románé!“; Tn urma acestuia, Octavian Goga §i Vasile Lucaciu tree granita Tn Vechiul Regat. Ajun§i aici, regele Carol I intervine, cerändu-le celor doi sä rámáná fideli fafä de Tmpäratul Franz Josef. Mobilizarea Armatei a 2-a Austro-Ungare a durat mai mult decát se a§teptau Puterile Centrale, iar Armata a 8-a Germaná a fost forfatä sä lupte Tmpotriva a douá armate ruse, fiind pusä permanent Tn pericolul de a fi Tncercuitä. Dupä ce, la data de 2 Teodor V. Päcätian, Jertfele Romänilor din Ardeal, Bänat, Cri§ana, Sätmar§i Maramurä§ aduse in Räzboiul Mondial, Sibiu, 1923, p.23. 3 Octavian C. Täsläuanu, Trei lunipe cämpul de räzboi (Ziarul unui оЩег román in armata austroungarä), Bucure§ti, 1915, p.24. 4 Liviu Maior, Romänii in armata habsburgicä, Editura Enciclopedicä, Bucuresti, 2004, p. 121-170. 99
