Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Iulian Stelian Boţoghină: Realităţile frontului de est dezvăluite de militari ai armatei Austro-ungare refugiaţiîn România neutră
Istorie care a fost pusä sä opteze íntre a-§i indeplini jurämäntul fa|ä de Tmpärat §i a lupta pentru alipirea teritoriilor locuite de romäni la Vechiul Regat1. Subiect care s-а aflat in atentia istoriografiei nationale, asupra cäruia s-a aplecat cu deosebitä pertinentä, cu о scurtä sincopä in anii obsedantului deceniu, cänd ideológia marxist-leninstä promovatä la Bucuresti de Mihail Roller dogmatiza imperialismul romänesc, insä primul. Fiecare etapä istoricä a avut propria contribute, de la istoria scrisä de generatia fäptuitorilor, pänä Ia discursui contemporanilor nostri, subiectul tinde sä se coaguleze in jurul voluntarilor recrutati din lagärele de prizonieri rusesti, care au luptat si s-au sacrificat aläturi de fratii lor in luptele de la Marästi, Märäsesti, Oituz. ínsá, lectura cu acribie a documentelor tezaurizate in arhive are drept rezultat numeroase tuse,care in fond nu modificä discursui, insä ii determinä nuantele necesare perceptiei fenomenului in deplinätatea sa. Stare de fapt asupra cäreia ne propunem sä ne oprim in cele ce urmeazä, pentru a aduce in atentie documente inedite din arhivele militare, prin care incercäm sä devoaläm destinele cätorva militari ai armatei austro-ungare. Oameni cärora instinctui de conservare le-а dictat sä aleagä stigmatul dezertärii intr-o oazä de liniste, asa cum a fost Romania in anii neutralitätii. Dupä cum о sä citim ín cele de mai jos, chiar dacä fiecare personaj si-a avut propria odisee, soarta a fäcut sä le indrume pasii in Románia, fie cä erau romäni, sau nu. Revenind la romänii ardeleni, findcä romänitatea acestor oameni a fost motivul mai mult sau mai putin afirmat al pasului peste fruntarii, intrebarea care a däinuit destulä vreme a fost cat romäni au luptat pentru Austro-Ungaria? Intrebare fireascä in efortul de a intelege amploarea fenomenului, ca etalon pentru a cuantifica dimensiunea spiritului national,cu finalizarea fireascä in Marea Unire. О statisticä importantä referitoare la participarea romänilor din Imperiul Austro-Ungar la Primul Räzboi Mondial apare in 1922, la Sibiu. Este vorba despre Jertfele Romänilor din Ardeal, Banat, Cri§ana, Sätmar §i Maramurä§ in Räzboiul Mondial a lui Teodor V. Pácáfian, in care gäsim о serie de date referitoare la 22 de judefe, cu 40 de comune urbane §i 4.183 comune rurale. Lucrarea a fost inceputä, dupä spusele autorului, incä din timpul räzboiului, in 1915, §i avea menirea sä evidenteze, in cazul unei victorii a Austro-Ungariei, faptul cä romänii §i-au fäcut datoria fa|ä de impärat §i de data aceasta, urmänd sä fie cerute, in acest context, о serie de noi drepturi nationale. Ulterior, au fost elaborate ni§te chestionare de cätre Asocia{iunea romäneascä din Sibiu, destinate preofilor greco-catolici §i ortodoc§i din fiecare localitate romäneascä din Imperiu. ín anul 1921 are loc о nouä adunare a Asociatunii la Cluj. Sub administrata romäneascä, datele vor fi culese cu ajutorul prefectilor §i subprefectilor judeteni, obligat sä impartä primäriilor din satele §i ora§ele judefului respectiv cäte un tabel nominal pentru intocmirea situatiei locale. Pe längä acestea, a mai fost cerut §i un scurt raport privind ciocnirile interetnice din toamna anului 1918. Din populata de 2.979.614 romäni din aceste zone, au participat la partea activä, ca sóidat de front, 449.796 de persoane, iar pentru servicii auxiliare au participat 34.578. Au murit pe cämpul de luptä 42.739 de persoane §i in Tnchisoare, 1 Florin Cristescu, Am blestemat pädurea §i soarta care ne silea sä ne ucidem träte pe träte!, in „Historia” din 18 octombrie 2015. 98
