Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 36/2. (2016)
Iulian Stelian Boţoghină: Realităţile frontului de est dezvăluite de militari ai armatei Austro-ungare refugiaţiîn România neutră
Marisia XXXVI Realitätile frontului de est dezväluite de militari ai armatei j Austro-ungare refugiati Tn Romania neuträ lulian Stelian BOTOGHINÄ i Eastern front realities revealed by the Austro-Hungarian Army refugees in neutral Romania Summary The First World War meant, in addition to the well-known political decisions and consequences, a series of dramas for European nationalities, when brothers of the same people would cross their bayonets, fighting in enemy camps. Hence the reaction, which was becoming more and more pronounced, metamorphosed into a real phenomenon of desertion, which grew as the time passed and the carnage и/as intensified. For all belligerents, desertion would remain a despicable and shameful act. But with the full affirmation of the national spirit, the phenomenon will assume different hues. In this article, the author presents testimonies of soldiers of the Austro-Hungarian army, people who chose exile in an oasis of peace, such as Romania, during her neutrality. At the same time, these people were a unique source of information for Romanian military authorities, who were preparing for the inevitable outcome. Cuvinte cheie: Primul Räzboi Mondial, armata austro-ungarä, dezertor, refugiat, Romania. Key words: The First World War, the Austro-Hungarian army, deserter, refugee, Romania. Primul Räzboi Mondial a Tnsemnat, pe längä binecunoscutele decizii §i consecinte de ordin politic, §i о serie de drame pentru nationalitätile europene, cänd fratii de acelasi neam aveau sä Tncruciseze baionetele, luptänd Tn tabere inamice. De aici reactia, din ce Tn ce mai pronuntatä, metamorfozatä Tntr-un real fenomen al dezertärii, care crestea odatä cu scurgerea timpului si intensificarea carnagiului. Pentru toti beligerantii, dezertarea avea sä rämänä un act josnic si rusinos. insä, odatä cu afirmarea deplinä a spiritului national, fenomenul avea sä capete diferite nuante. Asa se face cä nefericitul, care din idealism ajungea sä dezerteze, avea sä träiascä о adeväratä dramä psihologicä, mäcinat fiind de toate stärile sufletesti dintre trädätor si erou. О asemenea tragedie aveau s-о träiascä si romänii din imperiile vecine, mai cu seamä romänii din Imperiul austro-ungar. Conationali care au fost obligati sä lupte Tn räzboi främäntati de chinul datoriei civice, antagonicä sentimentelor personale. Spiritul civic a fost cladit Tn ani de zile si s-а manifestat prin loialismul pentru dinastia de Habsburg, consecintä fireascä a politicii de agresivä deznationalizare a guvernantilor maghiari. Nu putini au fost militarii romäni din armata Tmpäratului de la Viena, asemenea numerosilor camarazi de alt neam, care animati de profunde sentimente patriotice au ales sä dezerteze. Ilustrativ Tn acest sens rämäne romanul Pädurea Spänzuraplor, Tn care Liviu Rebreanu fäcändu-ne pärtasi la reacfia produsä de moartea fratelui Emil, ucis pentru dezertare §i Tncercarea de trecere la inamic Tn Pásul Ghime§, Tn fond decodeazä drama psihologicä a tinerei generali transilvänene din timpul räzboiului. Generatie 97
