Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică
Marisia XXXIV-XXXV ripostä fatä de sistemul dualist, lerarhia socialä a romänilor transilväneni, la Tnceputul secolului al XX-lea, era Tntr-o continua transformare pe orizontalä §i verticalä. Clasa mijlocie a täränimii, Tmburghezitä, Tmpreunä cu intelectualitatea alcätuiau factorii de bazä ai structurilor sociale, pätura urbanä, de§i nu foarte numeroasä (17,7% Tn 1910), cuprindea, Tn majoritate, meseria§i, mici industrial, comercianti etc. constituind nucleul mi§cärii activiste. Intelectualitatea laicä, respectiv reprezentantii profesiunilor libere, „tehniciste”-avocati, gazetari, ingineri, medici, functioned bancari. preiau treptat locul intelectualitätii clericale §i pedagogice. Problema carierei depä§e§te latura striet personalä §i devine socialä, la nivelul burgheziei locale. Tnsä, se manifestä voalat §i retinut о anumitä izolare a elitei romäne§ti Tn mediul urban, о distantare de aparatul oficial, dictat de un firesc instinct de conservare. Relativa §i obligatoria forma de liant se manifestä numai datoritä traditiei §i credintei dinastice, tezä treptat abolita de gändirea tinerei generatii, odatä cu accentuarea datului real, Tmplinirea unitätii nationale. Un rol semnificativ Tl are módéiul cultural, Tn domeniul prioritar al cunoa§terii de sine, totodatä §i instrument al afirmärii identitätii proprii. Elementele constitutive ale modelului cultural au fost concepute §i dezvoltate astfei ca sä caute §i sä Tmplineascä posibilitatea de comunicare a corpului social al vremii. Aripa tänärä §i radicalä a conducerii mi§cärii nationale vehicula formula unui „postiluminism” cu sorginte Tn realitate, impulsionänd apropierea de lumea satului, atät sub influenta semänätoristo-poporanistä, cät §i socialistä. Mijloacele de impunere a noii ideologii politice activiste au persistat prin publicisticä, gazete editate de elita säteascä, literatura de colportaj §i cea economicä. Prin publicatiile “Astrei” romänea§ti transilvänene, au contribuit la educarea politica, prin difuzarea informatiei culturale la nivelul comunitätii. ín acela§i sens, militau adunärile generale ale “Astrei”, ale Societátii pentru Fond de Teatru Román, societätilor culturale din Arad §i Maramure§, care, Tn contextual laicizärii fenomenului spiritual, ofereau un mediu propice pentru dialógul dintre diferitele categorii intelectuale, pentru necesara apropiere dintre popor §i conducätorii säi. A crescut numärul despärtämintelor “Asociatiunii”, ca §i numärul de membri activi, de biblioteci populare recent Tnfiintate, prin propaganda economicä, culturalä, nationalä (§i, Tn general, prin räspändirea cärtii) Tn mediul rural. ín propagarea modelului cultural autohton, un rol important revenea bisericii §i §colii. Tineretui universitär sustinea neoactivismul Tn rándurile täränimii sub diverse forme, Tn special prin serii de prelegeri din §colile libere „de duminicä”. La rändul lor, conexate tendintei de cunoa§tere §i integrare a lumii de jos, expozitiile etnografice §i de artä aveau menirea sä faciliteze cunoa§terea realitätii vietii säte§ti §i a psihologiei täranului.31 íntre modalitätile folosite de factorii politici Tn interventia Tn mediul civil local, Tn afara casinelor, asociatiilor, a publicatiilor, se folosea itinerarea de comferinte pe terne politice specific partidelor, implicate Tn dialogul electoral. Subiectele erau elaborate Tn idea de a capta adeziunea membrilor comunitätilor urbane/ rurale, un scop imediat fiind stabilirea unui numär precis de participanti, respectiv discutarea componentei conducerii diverselor e§aloane. Se lucra pe trei paliere: un grup de fundal din aria comitatului, urbanä/ruralä elementul de liant; formatiunea de partid §i propria factiune parlamentarä §i toate demonstrau functionalitäti remarcabile Tn derularea campaniilor electorale. Se asigura designarea componentei administratiei 31 Idem, Mi§carea nationalä §i activitatea parlamentarä a deputatilor Partidului National Román din Transilvania íntre anii 1905-1910, Oradea, 1995, pp. 33-35. 91
