Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică

Marisia XXXIV-XXXV

in conditiile conjuncturii economice prielnice fazei de stabilitate relativä a dualismului, clasele §i päturile sociale Tnstärite din Transilvania se gäseau Tn proces de modernizare treptatä. Un palier apartinea aristocratiei §i proprietarilor funciari, beneficiarii unei traditii istorice, fiind independente total politic, ca detinätoare a averilor imobiliare. Nobilimea mijlocie (cu sau färä pämänt), „gentry,” era dependentä de resursele materiale limitate §i supusä captärii financiare a „bunävointei”’cercurilor guvernante (dädea majoritatea functionärimii). Se adaugä mica burghezie, liberprofesioni§tii, intre care intelectualii aveau un rol important. Intervine §i aspectui unei

asimiläri, care ....a erodat lent §i eficient Intre nemaghiari, a implicat momente de

ascensiune §i de competitie In functie de situarea rävnitä In ierarhia sociaiä". Exemple semnificative au venit din partea burgheziei säte§ti, de sorginte majoritar urbanä, vädind orientäri proguvernamentale in acceptia impusä de legitimitatea existentei statului national, cät §i burghezia romäneascä, de obär§ie ruralä, aflatä in opozitie fatä de dualism §i conexatä minim la viata politicä centralä/localä. Acestor categorii, implicate in efortul de modernizare economicä §i remodelare a vietii sociale, se adäuga mica burghezie (de obär§ie ruralä). Se adaugä muncitorimea, sporitä numeric §i bine organizatä (ea nu era prezentä in Tárnává Micä), dar §i täränimea proprietarä. Stratificarea täränimii a subliniat rolul important al päturii bogate in administratia säteascä, rolul de echilibru intruchipat de cea mijlocie §i situatia de element social frecvent manipulat pe durata campaniilor electorate de cea micä( avea proportia de peste 50%). Tentative de clarificare pe suprafete geografice §i dimensiuni etnice relevä nete diferentieri procentuale intre maghiari §i romäni, in coniventä cu gradul de participare constantä a sa§ilor §i al §vabilor. Proletariatul agricol era räspändit in Transilvania, in proportie de cca. 50% pe axa dintre Banat §i Maramure§. Proprietatea funciarä diversä avea anumite rate variabile §i comparabile in interiorul comitatelor §i cu mo§teniri din trecut, in zonele gränicere§ti §i pe Pämäntul Cräiesc.29

Existenta §i actiunea organismelor de partid, aflate la guvernare, respectiv in opozitie, incluse intr-o retea inconstantä valoric/numeric de filiale la nivel comitatens §i de localitäti mari/mijlocii/§i mid a constituit un reper important in precizarea afluentei §i mobilitätii mesajului politic transmis de oficialitate/ opozitie spre toate nivelele de receptare, indiferent de gradul con§tiintei electorate. Reprezentarea intrun atare palier a fost gräbitä de infiintarea unor asociatii, casine, cercuri cetätene§ti sau economice, cu accent pe relatia de rudenie, prietenie, implicate in atribuirea calitätii de membru őri simpatizant. ín cazul comitatului, se grupeazä in jurul comitelui suprem, la ora§e in jurul primarului, dar §i a altor notabilitäti §i personalitäti culturale/spirituale (avocati,medici, profesori, invätätori, ziari§ti preoti etc). Presa centralä/localä de partid a avut о menire adecvatä in a propaga multe din tezele politice.30

Pentru romänii transilväneni, ascensiunea päturii mijlocii täräne§ti a contribuit la intärirea stabilitási politice, iar transformärile politice (§i administrative-n.n.) au influentat baza politicä a mi§cärii nationale §i, concret, au vizát acceptarea directiei politice a activismului .Ridicarea economicä, stimulatä de acumularea de capital a evidentiat rolul important al institutiilor financiare in impulsionarea mi§cärii nationale §i a modificat atitudinea mentalului colectiv, in privinta actiunii politico-culturale, ca

29Stelian Mándrut, Partidele maghiare ín viata politicä a Transilvaniei (1867-1919), in Anuarul Institut, de Istorie „G. Baritiu," Cluj-Napoca, XLI/2002, pp. 147-149.

30Ibidem, pp. 150-151.

90