Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică
Mari si a XXXIV-XXXV pämänt se putea face pe baza unei autorizatii speciale, a organelor de stat. Rezultatele nu au fost satisfäcätoare. Pänä la izbucnirea Primului Räzboi Mondial, pe baza légii din anul 1894, s-au Tnfiintat doar 21 de colonii.23 Problematica fondului funciar §i cea agrará, ín ansamblu s-а reflectat ín situatia proprietátii^ pe de о parte §i a actiunilor politice, respectiv a sferelor de interese §i influentá. ín localitatea Abu§, längä Tärnäveni, dintre proprietarii importanti, traditional au rämas familiile aristocratice Gyulaffy (secolul al XV lea), Korni§ (ínceputul secolului al XVIII lea) §i Apor (secolul al XlX-lea).24 Pe Tárnává Micä, se mentin proprietari de vazä, familiile Bethlen, Haller, Banffy, Kémény, Pekri, Beldi, pe care i-am mentionat. Dar, in contextui aplicärii reforméi agrare din Románia Mare, pe cele douä Tárnave se mentioneazä §i alti proprietari importanti: contesa Olga Samsich, Polixenia Tompos, familiile Issekutz, Kabos, Szentkeresztly, etc.25 ín perimetrul plasei Tärnäveni, ace§ti mari proprietari (in total 61) detineau 41951 jugäre(55,1% din suprafata plasei). Suprafata arabilä reprezenta 11770 jugäre(28,05%), urmatä de cea ocupatä de pädure(24,67%), räturi cu 11,43%, pä§une cu 8,06%, viile cu 1,7%, grädinile cu 12,49%, iar terenurile neproductive reprezentau 1,10%. Din totálul de mari proprietari, 46 detineau suprafete intre 100 §i 500 jugäre.26 27Detinem putine informatii referitoare Ia activitati economice conexe agriculturii, desfä§urate pänä la Primul Räzboi Mondial. Proprietarul Kisspal Lajos din Bozia§ i§i vinde pämäntul §i, pe „Ulita Morii” ridicä о moarä industrial. Mai multi proprietari de pämänturi investesc §i ei in ateliere §i mici stabilimente industriale, cu rezultate nesigure. In comuna Suplac, in amonte de Tärnäveni, un oarecare Herman Farkas cumpärä pämänt, il vinde apoi §i ridicä (conform traditiei orale) о „fabricä” de spirt, care a falimentat cändva, in perioada anilor 1929-1932.2V Configuratia economicä a influentat viata publicä in general §i a determinat relatiile politice din perioada dualismului. Romänii au avut reprezentanti doar in anii Dietei de la Sibiu, pe loan Pinciu din Rä§inari §i loan Pu§cariu din Bran, juri§ti de profesie §i functionari la Cetatea de Baltä in anii liberalismului austriac. Desigur, au reprezentat comitatui pe harta elitelor romäne§ti doar episodic. Ca reprezentativitate, atät demograficä, cät §i administrate, pentru romäni, pänä in anul 1881, dupä prezenta in comitetele Centrale Electorate ale Partidului National Román, о analizä relativ recentä marcheazä о dominatie a Sibiului, urmat de comitatele Alba, Fägära§, Hunedoara. Un alt cerc de proximitate cuprindea Bra§ovul, Clujul, Solnoc-Däbäca, Turda-Arie§ §i, pe ultim plan erau Bistrita-Näsäud §i Tärnava-Micä.28 Perioada aceasta este cea in care se practicä pasivismul de cätre romäni, ca tacticä politicä, care va culmina cu procesul memorandi§tilor, prilejuind solidarizarea romäneascä §i in interiorul, dar §i in exteriőrül Carpatilor fäcänd cunoscutä problematica romänilor ardeleni §i a nemaghiarilor, in ansamblu, in rändurile opiniei publice europene. 231 Istoria Romäniei. TransHvania (1867-1018), Cluj-Napoca, 1999, p, 141 §i dr. loan Ranca, Strategia dualista de colonizare a Transilvaniei, ín „ Revista arhivelor”r\r. 4/1990,pp. 365-369. 24Bartos Miklós, Abosfalva (Monográfia satului Abu§), Ed. Tipomur, 2012, pp. 20-21. 25Mircea Prózán, Reforma agrarä din anul 1921 in judetul Tárnává Micá.Studiu de caz asupra plasei Dumbräveni, Ed. Transilvania, Tárgu-Mure§, 1998. 26Adriana Bándea, Reforma agrará din 1921 in plasa Tärnäveni a fostului judet Tárnává Micá, ín op. cit., p. 122. 27Liviu Suciu, Unguriipe Tárnává Micá (manuscris). 28Vlad Popovici, Elita politicä romäneascä din Transilvania (1861-1881). О perspectivä alternativä, ín „Annales Universitatis Apulensis",Series Historica, XIV/1, Alba-lulia, 2010, p. 224. 89
