Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică

Marisia XXXIV-XXXV

alocau bani pentru unelte agricole avansate erau: Pal Kémény, Berczenczey Mihály, Was de Taga, prophetari interesati de economia de piatä.4

Importantä pentru agricultura transilväneanä a fost patenta imperialä din anul 1854, care, gradual, a a§ezat relatiile de proprietate, confirmä Tmproprietärirea täranilor, adaugä posibilitatea emancipärii täranilor prin räscumpärare. Se stipula ca о treime din suprafata pädurilor, pä§unilor §i stufäri§urilor de pe teritoriul Transilvaniei sä fie separate de suprafata arabilä. Patentele austriece au fost emise dupä studierea atentä a situatiei funciare §i a realitätilor economice, sociale §i juridice dinTransilvania (unde nu exista cadastru pentru evidenta clara a proprietätii). Mäsurile preconizate aveau la bazä principiile moderne ale Codului civil §i Codului de procedurä civilä austriac, iar proiectul de lege agrarä a fost Tntocmit de juri§ti de prestigiu ai timpului (romäni, maghiari §i sa§i), sub supravegherea referentului gubernial Joseph Ritter von Grimm. Statul austriac urmärea nu doar detensionarea situatiei din lumea ruralä, dar §i dezvoltarea unei agriculturi moderne, orientate spre economia de piatä. Nu se urmärea desfiintarea marii proprietäti, ci realizarea de exploatätii agricole eficiente. improprietärirea täranilor viza constituirea de proprietäti mici §i mijlocii stabile §i cu о mai mare mobilitate economicä. ín acest sens, se statua dreptul de primogeniturä ín transmiterea proprietätii agricole täräne§ti, cu scopul eliminärii färämitärii acesteia §i orientarea profesionalá a celorlalti descendenti spre activitáti neagricole.5 Prin lege, erau vizati 50-60% dintre táranii iobagi, respectiv jelerii alodiali. Prin proiectul de lege al Dietei din Sibiu, din anul 1863, se crea posibilitatea autoräscumpärärii jelerilor alodiali, prin constituirea unui fond de desärcinare, mäsurä a cáréi validare a fost mereu tärägänatä de Curtea vienezá, ( era perioada ín care negocia Tncheierea dualismului). ín iarna §i primávara 1865- 1866, Transilvania a devenit teatrul unor puternice främäntäri, iar táranii au refuzat categoric sä participe la dezbaterile judecätoriilor urbariale. Acestea functionau din 1858 §i se ínregistrau situatii cánd s-au produs ciocniri cu deta§amentele militare trimise sä punä ín aplicare hotärärile instantelor. S-au votat Legea LIM, LIV §i XXI1/1873 cu privire la cazurile de litigii urbariale §i problema räscumpärärii satelor colonizate, ínsá íncep §i lucrárile de comasare. Abia ín anul 1896 s-а votat о lege pentru jeleri §i categoriile de tärani cu situatie apropiatä de ei, ín legäturä cu räscumpärarea sarcinilor, privitor la pämäntul pe care-l munceau. Suma pe care trebuiau sä о pläteascä era de 20 de ori valoarea serviciului pe un an. Se asigura §i ajutorul statului, sub forma unui imprumut pe acest interval de timp, cu dobändä de 5 %. Unii jeleri s-au räscumpärat, dar multi prophetari nu au participat la dezbaterile judecätore§ti. De aceea, in timpul primului räzboi mondial se mai pästrau vechile obligatii.6

Principalele obstacole ín calea reforméi agrare erau structura proprietätii §i slaba productivitate a muncii. Pästrarea in legislatia imperialä a hotärärilor de despägubire a proprietätii de stat a impus recuperarea sumelor, extrem de mari, prin taxe fiscale, percepute de la intreaga populatie (in cea mai mare parte de la täränime). Din cele 70 de milioane de florini stabilite pentru Transilvania pänä la 1861 s-au värsat bugetului imperial 38 de milioane. ín felul acesta, s-au creat situatii

4Tolokan Márton, Aspecte ale aparitiei relatiilor capitaliste in Cämpia Transilvaniei,lucrare metodicostiintificä pt, gradul didactic I, 1986.

sl. Aurel Pop, Th, Nagler, Magyari András, Istoria Transilvaniei de la 1711 pänä la 1918, vol. Ill, Centrul de Studii Transilvane,Cluj-Napoca,2008,p. 512.

6losif Kovács, Desfiintarea relatiilor feudale ín Transilvania, Ed.Dacia, Cluj-Napoca,1973, pp. 182-187.

81