Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică
Marisia XXXIV-XXXV conflictuale, Tntre autoritäti §i contribuabili. Gospodäria täräneascä nu a evoluat spre statutul de fermä agricolä capitalistä, lipsind initiative de multe ori, nu se investea de cätre proprietari ín inventarul agricol §i unelte perfectionate, lipsea extensiunea teritorialä adecvatä §i posibilitatea valorificärii produselor pe piatä. Dupä aproximativ 20 de ani de la reformele agrare, exploatatiile täräne§ti erau preponderent de subzistentä, täränimea instäritä avea pondere mica, de aproximativ 5-6%. Cei mai multi tärani, deveniti liberi, juridic, erau in orbita economicä a marilor proprietari, aläturi de proletariatul agricol (zilieri §i sezonieri), unii ajungänd arenda§i. ín anul 1878, incä domina plugul de lemn, cel de fier fiind prezent abia Tn 30% din gospodärii. Diferentierile sociale din lumea satului s-au accentuat, iar comasärile §i procesele desfä§urate la instantele urbariale Tn Banat, Cri§ana §i Maramure§ (din anul 1857, Tn Transilvania din anul 1858), toate acestea au amänat sau au incetinit transformärile radicale din economia ruralä. Trecerea de Ia agricultura alternativä, in douä-trei sole, Ia agricultura continuä a märit ponderea pämäntului arätor, in detrimentul pä§unilor comune. Cea mai avansatä agricultura о practicau sa§ii, Tn al cäror teritorii nu se formau mari domenii, dominänd gospodäriile mici §i mijlocii. Prin intermediul Asociatiei Agricole Transilvane Säse§ti, infiintatä inainte de revolutie, täranii au achizitionat seminte superioare, animale de rasa productive §i ma§ini agricole.7 Ca urmare a evolutiei specifice a suprastructurii juridice, pe de о parte §i a sistemului de productie, sistemului pietei §i mentalitätilor existente se creau decalaje. Pänä in 1875, suprafetele cultivate au crescut in Transilvania cu 10%, (cu diferente intre regiuni.), iar pämäntul ajungea un izvor de cá§tig §i nu doar de prestigiu. Pe längä tehnologia avansatä, introdusä treptat (§i inegal, desigur-n.n.), au contat §i consträngerile de ordin social. S-а urmärit introducerea unor tehnologii care sä nu fie mari consumatoare de capital, dar care sä valorifice productivitatea muncii manuale. A sporit numärul de vite, Tn conditiile practicärii protectiei vamale la nivelul Monarhiei dualiste, iar efectivul de oi a scäzut datoritä modificärilor din practica treanshumantei. Piedica principalä in calea agriculturii nu era atät productivitatea slabä, cät mai ales structura proprietätii, cu predominarea celei foarte mici, vulnerabilä fatä de cea extinsä §i, totodatä, fatä de economia de piatä.8 Reglementärile din anii 1850-1851 §i Legea XII din anul 1867, referitoare la instituirea spatiului vamal comun, uniunea vamalä §i comercialä au Tncurajat provinciile ereditare. Economia transilväneanä a fost supusä unor tensiuni puternice, prin produsele agrare §i manufacturiere venite dinspre aceste teritorii. Caracterul preponderent extensiv cerealier al agriculturii transilvänene s-а accentuat, iar preocupärile pentru extinderea suprafetelor cultivate cu gräu, secarä §i porumb, mai u§or cultivabile §i cu debu§eu (§i sub pretul de productie, uneori), pe pietele interne §i externe s-а multiplicat. Monocultura §i seceta din anul 1865 au agravat §i mai mult situatia din agriculturä. Suprafetele destinate pä§unilor §\ fänatelor s-au resträns sensibil, iar oieritul §i trashumanta au fost afectate prin märirea taxelor §i vämilor. Revigorarea treptatä a zootehniei se face dupä 1870, printr-o specializare mai mare in structura productiei §i in efective de animale, in functie de valoarea nutritivä §i alimentarä a acestora, de materiile prime oferite industriei, de folosirea lor. Pe marile 7Istoria Transilvaniei 1711-7918,Cluj-Napoca,volum III,pp. 512-514. 8loan Marin Balogh, Dilemele modernizärii. Economie §i societate in Transilvania 1850-1875, Cluj- Napoca, 2007, p. 308-309. 82