Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Nicolae Victor Fola: Aspecte privind relaţiile dintre structurile economice şi deciziile politice şi administrative (1867-1918). Privire specială asupra comitatului Tărnava Mică

Marisia XXXIV-XXXV

la Tnceputul anului 1850, Andrei $aguna releva multiplele abuzuri ale patriciatului säsesc §i soiicita restaurarea vechii Mitropolii ortodoxé a Transilvaniei, dar §i ridicarea bunästärii materiale §i promovarea culturii morale §i intelectuale a romänilor.”1

Pänä la revolutie, nobilimea transilväneanä cautä sä-§i perpetueze preponderenta socialä §i politicä §i sä-§i reia programul de reforme din anii “ 90 ai secolului al XVIII lea ín deceniul al patrulea al secolului urmátor. ín programul reformismului nobiliar maghiar, care are Tn Transilvania ca principal ideolog pe Wesseleny Miklós se preiau о serie de sugestii ale liberalismului economic privitoare la modernizarea agriculturii §i exploatarea mo§iilor, dezvoltarea manufacturierä, Tnläturarea piedicilor Tn calea liberei circulatii a bunurilor imobiliare, introducerea treptatä a principiului purtärii generale a sarcinilor publice, modernizarea administrativa §i judiciarä. ín plan social, reformismul nobiliar urmäre§te initial reglementarea relatiilor dintre proprietarii de pämänt §i tärani, räscumpärarea pe baza liberei Tnvoieli a pämäntului §i obligatiilor täränimii, Tn final urmänd a avea loc räscumpärarea generalä, obligatorie a acestora, pentru a crea conditiile dezvoltärii moderne,bazatä pe proprietatea liberä. Procesul urma a se completa cu dezvoltarea Tnvätämäntului §i lärgirea treptatä a drepturilor cetätene§ti §i politice ale categoriilor nenobiliare, deschizänd astfei perspectiva integrärii acestora Tntr-o natiune moderné, deosebitä de cea a comunitätii medievale a privilegiatilor. Dar conditia esentialä pusä de promotorii reformismului nobiliar era asigurarea caracterului maghiar al comunitätii nationale preconizate ce urma a se garanta prin adoptarea de toti cei care deveneau beneficiari ai reformelor privind limba §i nationalitatea maghiarä Era vizatä constituirea unei “natiuni unice”, in cadrul unui stat conceput Tn granitele regatului medieval maghiar.2

Corelatia modernizare-eficientä economicä §i mai ales manifestarea specificä a relatiilor economico-sociale §i politice se constatä mai evident Tn zona limitrofä comitatului Tárnává, Tn Cämpia Ardealului, un amestec de organizare, respectiv dezorganizare/ Tn functie de mo§ii, nu Tnsä §i de proprietär. Locurile curiale ale baronului Kémény de la More§ti §i Ludu§ prezintä aspectui unor exploatäri model fatä de exploatärile agricole de la Triteni §i Pädureni (Tn apropierea liniei de separare a actualelor judete Mure§ §i Cluj) ale aceluia§i proprietär. Pe de alté parte, dispersarea arabilelor §i fänatelor (arabilele din Band ale familiei Teleki pentru gräu de toamnä, orz, secarä, alac Tn 13, 31, 3 §i 2 locuri), sau cele ale lui Kémény Ferencz din Juriul de Cämpie explicä rezultatele slabe ale productiei agricole. Täranii dependenti, la rändul lor nu aveau drept de proprietate asupra sesiilor, ci numai de posesiune §i le puteau deci numai zälogi (cazul täranilor din Petea).3 ín mai multe localitäti, intravilanele iobäge§ti aveau suprafete sub % jugäre (Tn actualele localitäti mure§ene Bogata, Ludu§, Icland, Iclänzel etc), iar intravilanele jelere§ti aveau suprafete §i mai mici. Asolamentul trienal se räspändea meet, de la sfär§itul secolului al XVIII lea, iar Tn prima jumätate a secolului al XIX lea Tncepea räspändirea culturilor alternbative, respectiv schimbarea sistemului de cultivare. íntre putinii nobili care

1Mircea Päcurariu, Revolutia romána din Transilvania §i Banat in anii 1848-1849. Contributia Bisericii, Sibiu, 1995, pp. 193-195. ’

2lstoria Romäniei. Transilvania (coordonator prof.univ.dr.Anton Drägoescu), Ed.G. Baritiu, Cluj- Napoca, 1997, pp. 757-758.

3Liviu Botezan, Organizarea sesiei iobäge§ti, Tn „Marisia", VII, 1976, p. 220.

80