Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Beatrice- Milandolina Dobozi: Clerul romăn greco-catolic din actualul judeţ Mureş şi veniturile lui financiare la 1896

Marisia XXXIV-XXXV

decät totálul real (25 fr. 90cr.)59 La parohia Band (Mező Bánd) cu filia Tiptelnic (Száltelek), enoria§ii din comunitatea de re§edintä contribuiau cu о miertä de porumb boabe, ín valoare de 80 er., fiind vorba de 62 de case. Rezultau 49 fr. 60 er. Alte 14 „jumätäti” dädeau numai 1/г miertä boabe, adicä 5 fr. 60 er. Cei din filie (26 case + 4 „jumätäti”) aveau aceea§i contribute, 1 miertä, respectiv % miertä, „Cä§tigul” total al preotului recunoscut de comisie se ridica la 64 fr. 67 er., scäzändu-se §i aici 1/6.60 Mai interesantä era situatia la Tirimioara, parohie cu filie la Cinta (Fintaháza). Preotul primea 21 mierte porumb boabe §i alte 40 mierte porumb §tiuleti de la cele 21 familii (75 suflete) din filie. De la cei din parohie nu primea nimic, de§i ace§tia erau in numär de 86. Astfel cä suma calculatä recunoscutä era de numai 18 fr. 33 er.61

Credincio§ii prestau pentru preotul lor §i zile de muncä, lucrändu-i terenul, transportändu-i recolta etc. $i aceste munci erau considerate venituri, ín unele „caiete” parohiale fiind precizat pretul unei zile de lucru. La Bäita (Szász-Bánicza), protopopiatul Färägäului, parohul beneficia de 180 de zile de muncä efectuate de enoria§i, valoarea zilei fiind de 30 er.; astfei era inregistrat un venit de 54 fr., cäruia i se aplica о reducere de 1/6, rezultänd 45 fr. recunoscuti la revizuirea conscrierii.62 La Cozma, acela§i protopopiat, ziua de lucru era mai „scumpä” - 35 er., totalul zilelor lucrate fiind de 220, deci un venit mai mare, de 77 fr. Dupä seäderea legalá de 1/6, rezultau 68 fr.42 er., dar la revizuire suma recunoscutä a fost mai micä, de numai 64 fr. 17.63 In mica parohie Säcalul de Pädure (Erdő Szakái) din protopopiatul Reghinului, preotul avea numai 30 de suflete, zilele de lucru de la credincio§i adueändu-i numai 9 fr., dupä reducerea legalá, suma fiind de numai 7 fr. 50. er.64 ín schimb la Roteni, protopopiatul Mure§ului, parohienii lucrau §i cu vitele (3 zile cu 2 vite, adicä 3 fr., 60 er. in parohie, respectiv 6 /4 zile a 70 cr./zi in filii, adicä 4 fr. 55 er.). Majoritatea lucrau cu brätele: 17 !4 zile in parohie §i 23 jumätäti de zi in filii.65 Se recuno§tea suma finalä de 13 fr. 90 er.66 Nu peste tot enoria§ii munceau pentru preotul lor. A§a se intämpla la Coroiu67 (Korod Szentmárton, protopopiatul Dumbräveni), sau la Sovata (protopopiatul Mure§ului), unde se preciza: „cf. canoanelor enoria§ii au obligatia de a lucra cu palmele §i vitele dar nu о fac pentru cä nu este pämänt §i nici preotul nu locuie§te acolo”68.

Categoria de venituri cea mai interesantä §i mai variatä о reprezentau a§a numitele „taxe stolare”, respectiv serviciile contra cost fäcute de preot pentru cei pästoriti de el, servicii numite in documentele de epoeä, „functiuni”. Mai intäi era vorba de patru astfei de activitäti preote§ti intälnite in toate parohiile: botezul, cununia §i inmormäntarea, dar §i sfintirea casei la Boboteazä. Tariful perceput nu era acela§i nici mäcar la nivel de protopopiat. in cei al Mure§ului, la Ceua§ul de Cimpie (Mező Csávás) botezul costa 20 er., cununia 66 er. §i sfintirea casei 10 er. ín

59ldem, dos.774, f. 4; cf. ordinului ministerial amintit, §. 17, se scädea 1/6 parte din surma, considerate „cheltuieli achitate”.

60 Idem, dos.736/1986, f. 4.

61 Idem, dos. 793/1896, f. 4.

62 Idem, dos. 737/1896, f. 4.

63 Idem, dos. 752/1896, f. 4.

64 Idem, dos. 779/1896, f. 4

65 Idem, dos. 774/1896, f. 4; jumätätile de zile erau prestate de credincio§ii din familii mixte in care doar bärbatul sau femeia era de confesiune greco-catolicä, dar §i de väduvi.

66 Parohia Roteni avea 2 filii, Välenii (Vaja) §i Gäe§ti (Goes).

67 AN Mure§, fond citat, dos. 757, f. 4.

68 Idem, dos. 786/1896, f. 4.

66