Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Beatrice- Milandolina Dobozi: Clerul romăn greco-catolic din actualul judeţ Mureş şi veniturile lui financiare la 1896
Marisia XXXIV-XXXV conseris in formular locuinte §i anexe ale acestora: fie situatia economicä a comunitätii era atät de precarä, meat nu a reu§it sä ridice о casä parohialä, fie parohul era localnic sau avea о stare materialä care i-a permis sä-§i ridice propria locuintä. De fapt, absenta caselor parohiale din exemplele avansate mai sus este confirmata §i de §ematismul citat. Pe aceea§i paginä de formular au fost conscrise §i terenurile date ín folosinta preotului, pe categorii: arabil, räturi, pädure, vie etc. Pentru fiecare dintre ele se mentiona suprafata §i venitul cadastral51, apói venitul propriu-zis obtinut de preot din exploatarea acestor terenuri, calculat ín forinti §i creitari. Din analiza informatiilor din formularele de conscriere rezultä iarä§i diferente intre parohii, färä sä putem concluziona cá clerul greco-catolic dintr-un protopopiat sau altul era mai bogát sau mai särac. О relativa egalitate о gäsim in protopopiatul Färägäului. La Bäita (Szász Bánicza)52 parohul avea Ia dispozitie peste 30 iugäre de teren arabil §i rät. De pe urma cultivärii acestei suprafete, cä§tigul anual era de 200 forinti, sumä recunoscutä §i de comisia jurisdictionalä.53 La Cozma (Kozmatelke) preotul folosea teren arabil, rät §i pä§une, in total peste 28 de iugäre, recunoscändu-i-se un venit anual de 152 forinti 50 er.54 ín Lunca (Oláh Újfalu) suprafata cultivabilä folositä de preot era in jur de 38 iugäre, obtinänd anual о productie in valoare de 200 fr.55 In tractui Mure§ului, parohia Läureni avea pentru preot peste 18 iugäre de arabil §i rät, cu un venit de 114 fr., sumä recunoscutä §i de comisie.56 In Tirimioara (Kis Teremi) terenul parohial era mai redus, putin peste 7 iugäre, insä cä§tigul preotesc se ridica la 154 fr. pe an.57 In schimb, numai 26 fr./an obtinea parohul din ßard (Särd)58. Urmätoarele venituri consemnate in conscrierile din 1896 proveneau din cantitätile de produse naturale primite anual de fiecare preot de la credincio§ii säi. Din aceste date pot fi aflate preturile practicate in epoeä pentru anumite „naturalii”, in special porumb, dar §i „puterea” economicä a enoria§ilor. In general, preotii primeau porumb boabe sau porumb-§tiuleti, unitatea de mäsurä fiind miertä (magh. - véka). Väduvele §i greco-catolicii din familii mixte dädeau doar jumätate din produsele ce reveneau familiilor intregi. De obicei, intelegerea era la 1 miertä, respectiv 1/2 miertä. Mentionäm cä aceastä paginä contine о rubricä pentru „venitul de drept” ce ar fi trebuit sä-l aibä preotul §i о alta pentru „venitul real”, adicä produsele primite efectiv. Cum vom vedea mai jos, nu intotdeauna exista egalitate intre cifrele trecute in aceste rubrici. Diferentele existau de la protopopiat la protopopiat, de la parohie la parohie, uneori §i de la parohie la filie. in protopopiatul Mure§ului, parohia Roteni (Harasztkerek) avea 11 familii intregi, la care se adäugau 19 väduvi sau enoria§i din familii mixte (pe care le vom numi „jumätäti”) care trebuiau sä dea §i §i dädeau in total 61 1/2 mierte de porumb §tiuleti in valoare de 12 fr. 30 er. In filiile Välenii (Vaja) §i Gäe§ti (Göcs) parohul avea 13 familii §i 17 „jumätäti”, primind de acolo 21 1/2 mierte porumb-§tiuleti, adicä 12 fr. 90 er. Suma totalä recunoscutä era de 21 fr., mai micä 51 Venitul cadastrale reprezintä venitul anual obtinut de pe о parcelä, supus impozitärii, impozitul fiind calculat procentual; in Ungaria acest impozit reprezenta 20% (cf. Révai Nagy Lexikona, p. 337) 52 A N. Mure§, fond citat, dos. 737/1896, f. 2v. 53Recunoa§terea se realiza intr-o rubricä distinctä pentru fiecare categorie de venituri, suma respectivä fiind notatä cu ro§u. 54 A.N. Mure§, dos. 752/1896, f. 2v. 55 Idem, dos. 768/1896, f. 2v. 56 Idem, dos. 763, f. 2v. 57 Idem, dos. 793/1896, f. 2v. 58 Idem, dos. 768/1896, f. 2v. 65
