Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Beatrice- Milandolina Dobozi: Clerul romăn greco-catolic din actualul judeţ Mureş şi veniturile lui financiare la 1896
Marisia XXXIV-XXXV greco-catolic din 1900.39 Se consemneazä cä nu se cunoa§te cänd s-а organizat parohia Läureni (Sz. Lörincz, protopopiatul Mure§ului), neexistánd nici un fel de documente. 1820 este consemnat ca an aproximativ al Tnfiintärii parohiei Teleac (O. Telek, protopopiatul Reghin), dar tot pe bazä de traditie.40 41 Urmätoarele pagini ale formularului contin diverse categorii de venituri ce trebuiau consemnate, daca ele existau, precum §i cuantumul acestora. О primä clasä de venituri о reprezentau bunurile imobiliare - clädiri §i terenuri - de pe urma cärora preotul obtinea foloase cuantificate ín báni (florini §i creitari). Din analiza acestor informatii putem descoperi, Tn primul ränd, nivelul „confortului” casnic al clerului care, Tn general, era alcätuit dintr-o casä §i anexe, la care se adäugau curtea, §i о grädinä („házikert”) presupunem a fi destinatä cultivärii legumelor. Diferentele se Tnregistreazä de Ia о parohie Ia alta Tn ceea ce prive§te suprafata totalä a acestor imobile, precum §i tipul de anexe. Astfel, la Band (Mezőbánd, protopopiatul Mure§ului), Tn afarä de casa de locuit exista о bucätärie §i о spälätorie, dar §i un grajd §i о §urä. Acestea toate, Tmpreunä cu grädina §i curtea aveau о suprafata totalä de 1221 stj2 41, deci sub о jumätate de ha.42 In acela§i protopopiat, Tn parohia Ceua§ul de CTmpie (Mező Csávás, protopopiatul Mure§ului), cu exceptia spälätoriei, le regäsim pe toate celelalte, dar suprafatä totalä era de numai 550 stj. pätrati.43 ín protopopiatul Färägäului, preotul din Filpi§ul Mic (Kis Fülpös) avea ca anexä suplimentarä fatä de cele enumerate mai sus, un gränar, suprafata gospodäriei ridicändu-se la 800 stj.44 Mult mai bunä era situatia Tn Lunca (Oláh Újfalu, protopopiatul Färägäului): casä §i anexe Tntre care §i un spatiu amenajat pentru adäpostirea cärutei/träsurii (ung. „kocsiszin”). Acestea §i curtea aveau Tn total 1 iugär §i 1360 stj., la care se adäuga grädina de 1370 stj.45 La polul opus, preotul din Logig (Szász Ludvég, protopopiatul Färägäului) nu dispunea decät de о grädinä de 976 stj., färä casä sau alte a parte nente.46 §i Tn protopopiatul Reghinului aceste diferente sunt u§or de constatat. La lbäne§ti (Libánfalva) preotul nu beneficia nici mäcar de grädinä; cu sigurantä el locuia Tn casa proprie.4' ín schimb, cel din Adrian avea la dispozitie casä, curte §i grädinä, Tn total 1250 stj.48 О situatie múlt mai bunä gäsim la Habic (Hettbük): casä, bucätärie, grajd, §urä, cotet pentru porci, adäpost pentru cärutä, curte §i grädinä, о suprafatä toalä de 1 iugär 747 stj.49 ín schimb, la fei ca la Logig sau la lbäne$?ti, la $erbeni (Soropháza, protopopiatul Reghin), la dispozitia preotului nu era pusä decät о grädinä de 1 iugär 310 stj.50 Aceste diferente sunt, oarecum, oglinda puterii economice a comunitätii parohiale, Tn conditiile Tn care casa cu anexele, curtea §i grädina apartineau parohiei §i erau doar Tn folosinta preotului. Avansäm douä ipoteze Tn legäturä cu acele parohii Tn care preotii nu au 39 Idem, nr. 758, f. 2 40 Idem, nr. 792, f. 2. 41 AN Mure§, fond citat, dos.736, f. 2м. 42 1 iugär unguresc = 0, 4316 ha; 1 iugär austriac = 0, 5755 ha; apud Nicolae Stoicescu, Cum mäsurau strämo§ii no§tri, Ed. §tiintificä, Bucure§ti, 1971, p. 126. 43 AN Mure§, fond citat, dos. 747, f. 2м. 44 Idem, dos. 756, f. 2м. 45 Idem, dos. 768, f. 2м. 46 Idem, dos. 767, f. 2м. 47 Idem, dos. 761, f. 2м. 48 Idem, dos. 734, f. 2м. 49 Idem, dos. 756, f. 2v 50 Idem, dos. 790, f. 2v. 64
