Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Nicolae Teşculă: Lăzi de breaslă din patrimoniul Muzeului de Istorie Sighişoara
Marisia XXXIV-XXXV objinä privilegiul de a define douä tärguri anuale: unul Tnainte de Postul Mare §i al doilea Tn dumineca de dupä Rusalii. Negustorii §i me§te§ugarii sighi§oreni se bucurau de scutiri de vamä avänd drept de a aproviziona ora§ul cu sare din finutul secuiesc §i dreptul de a-§i alege singuri organele de conducere localä. Importanta comercialä §i strategicä face sä devinä foarte repede un important centru me§te§ugäresc dupä cum atestä ц\ documentul din 1376. Documentar, cea mai veche breaslä este cea a cizmarilor la 1411, urmatä de butnari la 1468, läcätu§i §i pintenari la 1488 §i rotari la 1490. Pänä Tn 1500 avem nouä bresle, Tn primele decenii ale secolului al XVI-lea se va ajunge la 17 bresle, sighi§orenii obfinänd Tn 1493 §i privilegiul de a fine al treilea tärg la sfär§itul lui octombrie3. Dezvoltarea breslelor va face ca acestea sä ajungä Tn jur de 40 ca numär Tn secolul al XlX-lea. Concurenja acerbä dintre eie va duce la lupte intestine, cum a fost cazul luptei dintre me§terii cizmari din Sighi§oara §i Saschiz pentru Suprematie, dar §i Tntre täbäcarii, cizmarii, curelarii, mäcelarii §i pieptänarii din Sighi§oara ale cäror interese s-au Tncruci§at pentru comerciaiizarea copitelor de vite. ín cadrul disputei intervin forurile locale §i centrale care prin diverse dispozitii §i reglementári vor face ca Tntregul conflict sä fie tran§at Tn favoarea breslei cizmarilor, una dintre breslele bine reprezentate Tn sfatul ora§ului 4. Puterea economicä crescändä va face ca acestea sä devinä principala fortä economicä §i politicä a populafiei säse^ti, fiecare breaslä prin starostele säu ajungänd sä fie reprezentatä Tn sfatul ora§ului. Unele dintre bresle ajung sä le domine pe celelalte datoritä bogäfiilor acumulate, din rändul lor fiind ale§i consilieri , primari §i emisari diplomatici care vor acfiona Tn numele ora§ului5. La 1517 Tn primele statute orä§ene§ti se aratä cä doar patru bresle au dreptul de a locui Tn cetatea Sighi§oarei §i anume: curelarii, aurarii , läcätu§ii §i croitorii. Dupä cum aräta Richard Schuller, tämplarii reprezentau о breaslä importantä, dovadä fiind numele unei sträzi din cetate6. Cea mai numeroasä breaslä va fi cea а fesätorilor care numära la 1852 aproape 500 de membrii , dar §i cea mai säracä §i mai vulnerabilä in fafa concurenfei din partea manufacturilor textile. ín 1846, la Sighi§oara existau Tn jur de 1159 me§te§ugari §i comercianti Tn frunte cu tesätorii care aveau 164 mesteri, 133 calfe §i 54 de ucenici urmafii de cizmari cu 125 de mesteri, täbäcarii cu 58 pälärierii §i cojocarii cu 38 de mesteri §i tämplarii cu 30 de mester. La 1854 avem Tn total 682 de mesteri §i la 1883 doar 493 de mesteri din care 125 au renuntat la meseria lor7. „Legea pentru libertatea meseriilor” din 1872 a Tnsemnat sfär§itul breslelor din Ardeal, eie fiind Tnlocuite de noi forme de organizare cum ar fi a§a numitele „tovärä§ii de me§te§ugari”, iar mai apói de corporafiile de me§te§ugari cum a fost cea a argäsitorilor sighi§oreni care avea un Statut §i numära 23 de membrii8. 3 Geront Nussbächer, Din cronici §i hrisoave: contribuli la istoria Transilvaniei. Ed. Kriterion, Bucure§ti , 1987, pp. 37-40. 4 Carol Diff, Julius Holitzer, Me§te§uguri §i bresle, mss. -Biblioteca Muzeului de Istorie Sighi§oara, p.8. Ibidem, p.7. 6 Richard Schuller, Alt Schässburg, Schässburg, 1906, p 20. 7 Carol Diff, Julius Holitzer, op.cit, p.8; Adolf Hohr, „Aus der Vergangenheit der Ehrsamen Schässburger Leinweberzunff Tn „Schässburger Zeitung", nr. 8/1901, p.29. 8 Schässburg. Bild einer siebenburgischen Stadt, Herausgegeben Heinz Brandsch, Heinz Heitmann und Walter Lingner, Rautenburg Verlag, 1998, p.352 (Tn continuare: Schässburg...). 54
