Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Nicolae Teşculă: Lăzi de breaslă din patrimoniul Muzeului de Istorie Sighişoara
Marisia XXXIV-XXXV De§i desfiintate , tradifia lor se va pástra de cätre aceste asociafii de meseria§i care vor mo§teni patrimoniul mobil al breslelor care va fi preluat de cätre muzee. Prin articolul de faja nu e propunem sä facem о prezentare exhaustivä a breslelor sighi§orene §i a evolujei lor, ci dórim sä mentionäm о parte a patrimoniului lor fizic, dar Tn acela§i timp §i simbolic. Este vorba de läzile de breaslä. Tncä de la constituirea sa ca institute Tn anul 1899, Muzeul de Istorie a adunat obiecte pästrate de obicei Ia particulari, care sä reliefeze trecutul secular al vechiului bürg de pe Tárnává Mare. In acest sens obiectele de breaslä au ocupat un loc aparte. Breslele defineau о serie de obiecte cum ar fi: sigiliul, lada, tabla de convocare, steagul etc. Pe längä rolul practic de zi cu zi aceste obiecte purtau §i un mesaj simbolic aparte specific gändirii §i spiritualitáfii medievale, recunoscute de autoritär drept persoane juridice, breslele atribuiau acestor obiecte calitatea de simbol al autoritäfii atät fafä de ei cät §i fafä de cei de afarä9. Breasla folosea sigiliul pentru autentificarea documentelor emise, lada constituia locul Tn care erau depuse Tnsemnele breslei §i documentele ei, cu timpul devenind expresia colectivitäfii, iar steagul era purtat la procesiuni Tn fruntea breslei, tabla de convocare era folositä pentru Tn§tiinfarea membrilor breslei validänd mesajul oficial adus10. Anual Tn casa me§terului de breaslä se organiza ziua breslei dupä un ceremonial bine stabilit, fiecare me§ter era anunfat prin tabla de convocare, era obligat a se prezenta Tn finutä „corespunzätoare” precum §i sä se menfinä „treaz” pänä la sfär§itul Tntälnirii. ín prezenfa tuturor me§terilor se deschideau cele douä Tncuietori diferite ale läzii de breaslä cu cele douä chei aflate la staroste §i respectiv la Tnlocuitorul acestuia. Tot acum se discutau probleme de interes pentru totalitatea membrilor, veniturile §i cheltuielile, ajutorarea membrilor aflafi Tn impas, repararea turnului §i a zidului §i Tntrefinerea altarului bisericii11. Dupä cum am väzut lada avea un rol important Tn cadrul viefii bresla§e §i acestea nu puteau sä lipseascä din patrimonial muzeului. Toate aceste lázi sunt confecfionate in lemn cu balamale §i Tncuietori din lemn §i sunt atestate documentar Tntr-o perioadä tärzie pentru istoria breslelor sighi§orene §i anume Tn secolele XVIII §i XIX. 1. Lada breslei morarilor* Nr. inv. 774 Descriere: Lada din lemn a breslei morarilor cu capac, cu un zävor §i douä balamale, exteriőrül vopsit Tn verde §i cu о inscripfie pictatä de culoare neagrä. Pe zävor este anul 1652, pe exterior, pe fafadä 1731 §i Tn interiorul capacului inscripfia §i о emblemä. Lipsä fundul läzii §i о margine a capacului. Dimensiuni: l= 26cm; L= 59cm; LA= 33cm. Epocä: secol XVIII. 2. Lada breslei läcätu§ilor 9 Breslele transilvänene (secXIV-XIX), catalog de expozéié, Cluj-Napoca, 1997, p.7. 10 Ibidem. 11 Schässburg. , p. 345. * Vezi iconografia in Anexa II 55
