Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Virgiliu Z. Teodorescu: Zbuciumata istorie a integrării în forul public a Monumentului cinstirii memoriei martirilor din 1784-1875 de la Alba Iulia

Marisia XXXIV-XXXV

de la 1 Decembrie 1918, Ziua Marii Uniri cu Tara. Räsunetul, transmis de cätre participanti la revenirea locurilor de obärsie, a generat si ín presa timpului о suitä de prezentäri care, prin prisma opticii personale, au relevat39 modul de receptare a mesajului monumentului, a solemnitätii din 14 octombrie 1937. Precizäm cä prezentele si reactiile au fost diversificate. О masivä participare a fost asiguratä40 de exploatärile miniere.

Solemnitatea inaugurärii a revendicat mari cheltuieli, unele prin modul de gestionare, fiind fára acoperire legalá, reclamänd ulterior demersuri pentru recuperarea sumelor, salvator pentru contribuabili fiind refuzul41 autoritätilor de а suporta pe cele färä о corectä documentatie.

Unele aprecieri au fost de о duritate extremä42, relevänd de fapt carentele in acceptarea colaborärilor si о supunere prealabilä atentiei publice a celor preconizate,

funcjionari §i 2.000 de {ärani. Fototeca Combinatului Poligrafic „Casa Scänteii” cli§eele: 130.318-80; 130.326-80; 35.374/78; 980718; 980.711; 850.068.

39 ßtefan Mete§, Amintirea Eroilor martiri Horia, Clo§ca §i Cri§an, Tn: „Romania Eroicä", Bucurefti, anul I, nr. 5-6, septembrie-octombrie 1937, p. 127-129, referin(ä la serbarea najionalä din 14 octombrie 1937 de la Alba lulia in prezenja regelui Carol al ll-lea, guvernului, clericilor, oamenilor politici §i de culturä, {äränime; p. 142, inaugurarea monumentului martirilor neamului Horia, Cloaca §i Cri§an. In concluzie, autorul revendicä realizarea unor mäsuri care sä conducä la schimbarea situajiei economice, sociale §i culturale din Jara molior; „Satui’, anul VII, nr. 84, noiembrie 1937, p. 20, la 14 octombrie la Alba lulia dezvelirea monumentului Horea, Clo§ca §i Cri§an, fiind men{ionatä participarea regelui Carol al ll-lea „Calendarul Universul 1938", Bucure§ti, p. 279, evocare a manifestärilor din 14 octombrie 1937 de la Alba lulia cu ocazia dezvelirii monumentului Horia, Clo§ca §i Cri§an; „Calendar pe anul 1938 L.A.R” (Liga antirevizionistä romána) sec(ia Ardeal, redactat de Aurel Gociman, p. 46-47, foto: solemnitatea dezvelirii obeliscului.

40 A.N.-D.J. Hunedoara-Deva, fond Societatea Petro§ani, Direcpa Minelor Petro§ani, inv. 59, dosar 16/1937, f. 293:5 noiembrie 1937, Aninoasa. Cererea minerului Macovei adresatä conducerii societä{ii Petro§ani, jud. Hunedoara, prin care solicita acordarea unui ajutor. Se menjioneazä cä a participat la 14 octombrie 1937 la serbärile dezvelirii monumentului ... impreunä cu 200 mineri deta§a(i la aceastä manifestare.

41 A.N.-D.A.I.C., fond Ministerul de Interne - Direcpa Administrativa, dosar 676/ 20/ 1939. Raportul Jinutului Mure§ privind manipularea, färä respectarea formelor legale, a fondului de 5.300.000 lei, avansat de Ministerul. Industriei §i Comeifului, pentru suportarea cheltuielilor prilejuite de dezvelirea monumentului Horea, Clo§ca §i Cri§an de la Alba lulia §i Ordinul ministrului prin care se fäcea cunoscut cä gestionarii nu pot primi nici о descärcare, in afara prevederilor legale.

42 Monumentul lui Fekete, in „Parlamentül romänesc ”, Bucure§ti, anul VIII, nr. 146-149, 31 octombrie 1937: „Doi unguri §i-au bätut joc de noi la Alba lulia: Körmö§ care a dat pietroiul pe pref de un miliőn §i Fekete care a cioplit, cu daltä du§mänoasä §i lipsitä complet de orice ajutor artistic, a§a zisul monument al Eroilor Neamului valah Horea Clo§ca §i Cri§an. Fekete §i-a väzut räsplätitä batjocora cu 2 milioane de lei. Micul istoric al acestui trist scandal este urmätorul: acum doi ani, Parlamentül, la cererea d-lui Ionéi Pop, fost subsecretar de Stat la Interne, prezidentul unui comitet de inipativä din Álba lulia, a votat о diurnä pentru realizarea unui monument märet celor frei martiri ai Romänilor. impreunä си о colectä fäcutä la Lugoj, fondul adunat a fost de vreo 600.000 lei. Deodatä cu prilejul instalärii d-lui Valér Pop ca §ef liberal la Alba, s-а decis sä se profité de prezen\a regelui la manevrele din octombrie, in apropiere de Alba lulia §i sä se facä la repezealä acel monument care trebuia sä fie inaugurat, näpristan, la 14 octombrie pentru cä ...

§i atunci, oameni cu desävär§ire profani §i lipsifi de sentimentul romänesc cél mai elementar, au angajat pe ungurul Fekete de la Hunedoara, cu pseudonimul ocazional Negrulea (Fekete inseamnä negru in limba maghiarä), iar acest Fekete a gäsit cä prilejul este minunat de a lua pro§tilor de valahi cäteva milioane §i de a-§i bate joc in cel mai neru§inat mod de frei imagini sfinte ale istoriei Romänilor. Cei trei martiri sunt mizerabil redaii §i in mod disparent (pietroiul modernist, proiectat pe cetatea monumentalä are pe centru rästignitä о femeie cu chip turanic, prost fäcutä §i си о expresie de furie maghiarä). Pe värful pietroiului se a§ezase §i un felinar in formä de colivie §i se mai discuta in ajunul inaugurärii lui, dacä lumina electricä sä fie verde sau ro§ie. .. dar in ultimul moment creapa