Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Virgiliu Z. Teodorescu: Zbuciumata istorie a integrării în forul public a Monumentului cinstirii memoriei martirilor din 1784-1875 de la Alba Iulia
Marisia XXXIV-XXXV preferändu-se clasica formulä a faptului Tnfäptuit, determinänd contribuabilul sä pläteascä si ceea ce nu agrea. Pentru Nicolae lorga43 evocarea martirilor Horea, Closca si Crisan a constituit о preocupare, revenind adeseori cu formulán pertinente referitoare Ia cele care trebuiau sä fie prilej de exemplarä cinstire. Evenimentul de Ia 14 octombrie 1937 a fost succint prezentat44 si Tn cuprinsul unor publicatii ale deceniilor posterioare celui de al Doilea Räzboi Mondial. aceasta a batjocurii a fost retrasä. De adaos cä pe fntäia poartä a cetäpi sta vulturul habsburgic §i eine a trecut la 14 octombrie pe sub acest semn al puterii de odinioarä a simpt a doua oarä ru§inea de a avea printre diriguitori oameni ce nu mai pot vedea altceva nimic decát hidosul interes electoral. Monumentul d-lui Fekete care ne costä cu amenajärile ad-hoc §i cu incurajarea excesivä cel pupn 12 milioane lei, trebuie inläturat си о zi mai devreme. Cel pupn atat!” 43 N. lorga, Cei trei mucenici Horia, Cio§ca, §i Cri§an, ín: Oameni cári au fost, vol. IV, Bucure§ti, 1939, p. 227-228, enunja punctui säu de vedere referitor la monumentul care urma sä fie inaugurat la 31 octombrie 1937, criticä la adresa politicianismului contemporan. Aprecia cä ar fi fost mai bun un a§ezämänt peste urna celor uci§i. 44 Octavian Barbosa, Dicponarul arti§tilor romäni contemporani, Editura Meridiane Bucure§ti, 1976, 536 p. La p. 180 losif Fekete/1. Negrulea monumentul Horea, Clo§ca §i Cri§an, Alba lulia, 1937; Ion Parva, 1784 m locuri §i monumente, Editura Sport-Turism, Bucure§ti, 1984, 239 p.+ 1 hartä. La p. 63- 64, la Alba lulia, in faja porfii a lll-a la 14 octombrie 1937 a fost dezvelit obeliscul martirilor Horea, Clo§ca §i Cri§an, proiectat de arhitectul Octavian Mihältan §i cu componentele sculpturale create de sculptorul Ion Negrulea, realizat prin subscripte, predilect a elevilor, a populafiei, a societätii ASTRA, gránit 30 m., basorelief redänd pe conducätorii räscoalei. Lucrarea este dominatä de о victorie inaripatä purtänd in mäini о cununä de laur. Text: SMERITÄ ÍNCHINARE LUI HORIA, CLO§CA $/ CRI§AN; „Arta plastica", Bucure§ti, anul XII, nr. 5, 1965, p. 256-257, I. Fekete colaboränd cu arhitectul Octavian Mihäljan a realizat monumentul H.C.C., Alba lulia; Mircea Joca, losif Fekete, Editura Meridiane, Bucure§ti, 1977, 112 p. La p. 23, 104 colaborarea cu arhitectul Octavian Mihäljean monumentul H.C.C., Alba lulia, foto p. 35, 36; I. Palihovici, Monumentul Horea Clo§ca §i Cri§an din Alba lulia, in: „Apulum”, Alba lulia, vol. XVIII, 1980, p.555-...studiu elaborat dupä parcurgerea märturiilor tezaurizate in fondurile si colectiile patrimoniului Arhivelor Nationale, Serviciul jud. Alba. 51
