Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Virgiliu Z. Teodorescu: Zbuciumata istorie a integrării în forul public a Monumentului cinstirii memoriei martirilor din 1784-1875 de la Alba Iulia
Marisia XXXIV-XXXV Clo§ca la Alba lulia a rostit26 un discurs zguduitor prin acuzele aduse Tmpilatorilor poporului román. Au fost si inserári in diverse periodice a unor articole dedicate27 momentului „150” Termenul preconizat nu fusese onorat cum si-au dórit cei consecventi din comitetul de initiativä si multimea de contribuabili la sustinerea materialä a infäptuirii. Ca atare, cu о exemplarä revenire s-au declansat noi demersuri menite a clarifica si Tnlätura oprelistile create artificial de reaua vointä. Corespondenta anului 1936 purtatá de Prefectura jud. Alba este in acest sens concludentä28. Cele intreprinse pe plan local necesitau, conform legislatiei in vigoare referitoare la monumentele de for public, sä fie intocmit un dosar complet care se inainta la Ministerul Cultelor si Artelor, Directia Artelor, care il supunea atentiei spre analizá pentru a fi obtinutä aprobarea sau respingerea ca necorespunzätor. Erau si situatii cänd membrii comisiei formulau propuneri de care membrii comitetului de initiativä trebuiau sä tinä seama, fie cä erau observatii de naturä artisticä, fie de amplasament, fie de ambient. ín respectivii ani, órásul Deva acordase sculptorului Radu Moga29, profesor la liceul din Brad, comanda realizärii monumentului Decebal care includea atät о statuie monumentalä cät si о serie de basoreliefuri, printre care si un panou cu medalioanele redändu-i pe Horea, Closca si Crisan. Dosarul inaintat spre avizare a fost discutat de membrii Comisiei Superioare a Monumentelor Publice30 * care, Ia 14 aprilie 1937, apróba"1 proiectul monumentului Decebal, pentru Bucure§ti, fiind organizate funeraliile nationale. Consilier de Coroanä 20 martié 1938, publicist, membru de onoare al Academiei Románé ales Ia 7 iunie 1919. A debutat cu scrieri in „Familia", colaborári Ia „Tribuna”, „Dreptatea", „Corespondent romanä”, „Gazeta Transilvaniei", „Rándunica", „Románul’, „Revista Oré§tieí', „Foaia Poporului", „Lupta", „Universui", „Foaia poporului román din Budapesta", „Drapelut', „Luceafärut', „Telegraful román" Tntre 1898-1901. ín 1907 a infiin{at „7ara noastré", apói „Lumina", „Apostolul’ din 1924 ( pentru amänunte vezi: Virgiliu Z. Teodorescu, Patriarhul Miron Cristea - contemporanul nostru, in: „Biserica Ortodoxa Románé", Bucure§ti, anul CXVI, nr. 7-12, iulie-decembrie 1998, p. 231-242; ibidem, Preocuparea Patriarhului Miron Cristea pentru realizarea, ín capitala Romániei, a Bisericii Biruinlei, in: „Biserica Ortodoxé Románé", Bucure§ti, anul CXVI, nr. 7-12, iulie-decembrie 1998, p. 243-250; Idem, Documentele elaborate de Comisiunea Monumentelor Istorice, izvor de informapi cu caracter naponal, in: „Arhivele Prahoveí’, Ploie§ti, nr. 3, 1998, p. 66-68; idem, Miron Cristea - contemporanul nostru, ín: „Angvstia", Sf. Gheorghe, vol. 4, 1999, p. 329-334. 26 A.N.-D.A.I.C., fond Miron Cristea, dosar 15, f. 72, textul cuvántarii. 27 Gh. Corneanu, Floria §i réscoala lui, in „Almanahul Adevérul" §i „Dim ineat Pe 1936”, Bucuresti, p. 139-143 text dedicat ímplinirii a 150 de ani - iconografie. 28 A.N.-D.J. Álba, Álba lulia, fond Prefectura jud. Álba, Cabinetul prefectului, dosar 17/1936, f. 28, corespondentá din perioada 16 iulie-12 septembrie 1936 referitoare la problema ridicárii la Álba lulia a monumentului Horea, Clo§ca §i Cri§an. 29 Radu MOGA (8 octombrie 1906, Sibiu - 1950, Brad), fiúi unui ceferist, studii artistice, carierá didacticä, desfä§uränd concomitent, in deceniile trei §i patru ale secolului XX, о bogatä activitate ca sculptor. Lucrärile sale au fost integrate in fórul public in localitäti ca: Lugoj, jud. Timi§, Arad, Sibiu, Sighi§oara, §i Tärnäveni, jud. Mure§, Deva, Brad ?i Aninoasa, jud. Hunedoara §.a. (pentru amänunte, vezi Virgiliu Z. Teodorescu, Contributji documentare referitoare la activitatea sculptorului Radu Мода, in: „Corviniana", Acta Musei Corviniensis, Hunedoara, Deva, vol. II /1996, p. 281-287. 30 Comisia Superioarä a Monumentelor Publice (in continuare C.S.M.P.) a fost infiintatä prin Decizia Ministerului Cultelor §i Artelor (in continuare M.C.A.), numärul 45413 din 14 noiembrie 1929, publicatä in „Monitorul Oficiat', nr. 52 din 5 martié 1930. Ulterior, in deceniul urmätor, s-au fäcut retu§uri Tn domeniul legislativ si organizatoric care au condus la instituirea unor raporturi cu diver§ii comanditari menite sä permitä aducerea in fórul public a unor prestigioase realizäri monumentale ( vezi, in acest sens: A.N-D.A.I.C., fond Onisifor Ghibu, inv. 1835, dosar 472/1938, Regulamentul pentru 47
