Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Virgiliu Z. Teodorescu: Zbuciumata istorie a integrării în forul public a Monumentului cinstirii memoriei martirilor din 1784-1875 de la Alba Iulia
Marisia XXXIV-XXXV Deva cu modificäri §i conditional cu scoaterea ghirlandei cu flacära din fatä, precum §i basorelieful cu efigia regelui Carol al ll-lea. ín cazul monumentului preconizat a fi ridicat la Alba lulia, corespondenta32 anului 1936 purtatä Tntre Prefectura jud. Alba si M.C.A. relevä stärile create Tntre antagonistele pozitii care au blocat realizarea. Dezbaterile furtunoase din cadrul ASTRA purtate Tn anul 1935, care au impus о nouä componentä a comitetului de initiative, fiind Tnläturati reprezentantii P.N.T care sabotaserä actiunea. Se revendicase ca dupä Tmplinirea a 150 de ani de la moartea martirilor sä se actioneze prompt pentru ridicarea monumentului. Plánul a fost Tntocmit de Octavian Mihältean33, arhitectul judetului. Lucrarea urma sä fie realizatä din fonduri centrale §i locale. Aläturat era §i memoriul justificativ. inältimea de 21 m., realizat cu piaträ de talie, gresie de Zlatna. Fotográfia machetei, fatä §i spate. Dosarul monumentului fusese transmis la Bucuresti, membrii Comisiei Superioare a Monumentelor Publice avizaserä la 8 iulie 1936. Primind räspunsul lucrarea a fost lansatä cätre atelierului §colii de Arte §i Meserii din Zlatna34 primind pentru cele executate suma de 1.400.000 lei. monumentele publice, publicat ín „Monitorul Oficial”, Bucure§ti, nr. 293, p. l-a, 16 decembrie 1938: sunt mentionate atribujiunile Comisiei Superioare a Monumentelor Publice; Virgiliu Z. Teodorescu, Informari referitoare la activitatea desfä§uratä de cätre Comisia Superioarä a Monumentelor Publice, Tn „Revista ArhiveloT’, Bucure§ti, anul XII, nr. 1, 1969, p. 129-150; Niculae Niculae, Societäti §i a§ezäminte pentru ridicarea operelor comemorative de räzboi, Tn „Revista muzeelor §i monumentelor - seria Monumente istorice §i de artä’’, Bucure§ti, nr. 2, 1977, p. 79-81; loan Opri§, Comisia Monumentelor Publice §i activitatea ei, Tn „Revista ArhiveloT', Bucure§ti, anul LXV, vol. L, nr. 3/1988, p. 267-276; cooperarea cu alte institutii. A.N.-D.A.I.C., fond M C.A., D.A., inv. 819, dosar 89/1937, f. 22, 22v.: C.S.M.P., jurnal 131, la 14 aprilie 1937. A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. 819, dosarele 56/1936, f. 27-32; 57/1936, f. 14. La 8 aprilie 1936, raportul Prefecturii jud. Alba adresat M.C.A. referitor la situatia Tn care se afla problema ridicärii monumentului dedicat evocärii martirilor Horia, Clo§ca §i Cri§an; A.N.-D.J. Alba-Alba lulia, fond Prefectura jud. Alba, Cabinetul Prefectului, dosar 17/1936, f. 28 16 iulie - 12 septembrie 1936 corespondenfa referitoare la problema ridicärii la Alba lulia a monumentului. 33 Octav MIHÄLJAN ( ), absolvent al §colii de Arhitecturä; din 1931, arhitect al judetului Alba, realizator al planului §i al lucrärilor de realizare a monumentului dedicat cinstirii memoriei martirilor Horea, Clo§ca §i Cri§an ridicat la Alba lulia, avänd inältimea 21,00 m. executat cu piaträ de talie, gresie de Zlatna. Initiative a apartinut societätii ASTRA Tn cadrul unor ample discujii, pro §i contra, avänd de Tnvins atitudinea unor oameni politici care se opuneau unei asemenea actiuni. Biruind punctui de vedere al partizanilor monumentului a fost declan§atä о acjiune nafionalä de strängere de fonduri pentru ca obiectivul sä devinä realitate. ín ultimé instanté, cu fondurile recoltate, cu sprijin central §i local lucrarea a fost finalizatä Tn 1937. Partea plasticä a fost realizatä de sculptorul I. Fekete, care, Tn acei ani, semna I. Negrulea. Solemnitatea dezvelirii a avut caracter de amploare najionalä (vezi si Tablóul arhitectilor diploma^ ..., Bucuresti, 1937, p. 15). 34 Tnvätämäntul scolar din Zlatna a contribuit din secolul al XVIII-lea la formarea unor valorosi oameni de bine care pe parcursul vietii s-au implicat Tn actul de propäsire a neamului romänesc. Evolutiv, la 1771 Tsi desfäsura activitatea о „Scoalä montanisticä” ce pregätea specialist pentru minerit. Ulterior la 1790, era activä о scoalä importantä de curs mediu „Gimnaziu umanistic”, transformatä Tn “Gimnaziu cräiesc”, unde au studiat si s-au format importante personalitäti culturale si politice din Muntii Apuseni, printre care Alexandru Sterca Sulutiu, George Anghel, Dimitrie Moldovan, Petru loanete, Petru Dobra, losif Sterca Sulutiu si Avram láncú. La Tnceputul sec. XX se Tnfiinteazä о Scoalä de arta si meserii unde studiazä si-si Tncepe activitatea creatoare renumitul sculptor Cornel Medrea. Prin modul de organizare, componentä colectivului didactic scoala a contribuit la formarea de valorosi tehnicieni care au participat la industrializarea zonei si declararea localitätii ca oras, la 17 februarie 1968. A.N.D.A.I.C., fond M.C.A., D.A. inv. 819, dosarele 56/1936, f. 27-32, obeliscul 21,00 m., din inijiativa ASTRA, proiect ing. D. Mihältan, sculptor Negrulea, lucrare avizatä de C.S.M.P. la 8 iulie 1936, 48
