Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Virgiliu Z. Teodorescu: Zbuciumata istorie a integrării în forul public a Monumentului cinstirii memoriei martirilor din 1784-1875 de la Alba Iulia
Marisia XXXIV-XXXV Beu22. Coperta volumului a integrat reproducerea unui bust modelat de sculptorul Mihai Onofrei.23 Problemele curente ale lumii politice au condus la trenarea Tnfäptuirilor necesar premergätoare Tmplinirii a 150 de ani de la evenimentele anului 1784. Ne referim la preconizatul simbol de la Alba lulia. Mai modestele intentii si cu rezonantá localä au putut totusi sä-si aibá finalitatea24 la timpul cuvenit. Reparator patriarhul Miron Cristea25 la Ateneul Román, la 28 februarie 1935 cu ocazia comemorárii a 150 de ani de la martirajul frángerii cu roata a lui Horia si 22 Octavian BEU (iulie 1893, Orlat, jud. Sibiu - 2 ianuarie 1964, Sibiu). Fiúi unui medic Doctor ín §tiinte de stat, Budapesta, licenta ín drept la Cluj ín 1920. Diplomat cu activitate ín cadrul Directiunii Afacerilor Politice - Sec|ia de studii din cadrul Ministerului Afacerilor Stréine (1920-1941), avánd functia de director adjunct cu gradul de Consilier de Ambasadá. A fost о prezenjä activä la Roma, Istanbul, Rio de Janeiro, Viena, Praga. in perioada activitätii la Viena s-а preocupat §i de identificarea surselor iconografice referitoare Ia Horia, material care i-a folosit la elaborarea volumului ?i expozi(iei dedicatä acestui martir al neamului romänesc. Octavian Beu, Räscoala lui Horia in arta epocei, Editura „Cartea Romäneascä”, Bucure§ti, 1935, 75 p. text +105 plante ilustrafiuni; Octavian Beu realizator sub auspiciile Academiei Romane a Expozéiéi comemorative „Räscoala lui Horia", Catalog, 17 martie-17 aprilie 1935, Tip. Gobi S.A., Bucure§ti, 20 p; Anuarul Diplomatie 1942, p. 48. Activitatea diplomaticä. Cornel Bazbici, Portrete §i intämpläri dintr-un album uitat, in: „Viafa Romäneascä", Bucure§ti, anul LXXIX, nr. 11, noiembrie 1984, p. 46-50 referitor la albumul lui Octavian Beu, Räscoala lui Horia in arta epocii, Bucure§ti, 1935, inclusiv date biografice. Sunt men(ionate §i о serie de corective fäcute in 1947: lucrärile lui Julius Beltz, Johan Martin Stock sunt considerate a fi ale lui Anton Steinwald. 23 Mihai ONOFREI (4/16 iulie 1896, Bo(e§ti, jud. Vaslui - 7 noiembrie 1980, Bucure§ti, cimitirul Sf. Vineri). Périnti Maria, näscutä Jecu, casnicä §i Pavel, invätätor. Mihai fiind al 8-le néscut, mezinul familiei, studii de artä plastica la la§i, Roma, Neapole, Paris, participant cu lucräri la expozéi din (ara §i sträinätate, multe lucräri fiindu-i integrate ín patrimoniul unor prestigioase instituti muzeale sau colec(ii particulare. ín fórul public are о serie de monumente inclusiv cele care cinstesc memoria Eroilor neamului romänesc. Mihai Onofrei a contribuit la realizarea artisticä a fa(adei Arcului de Triumf, carierä universitarä ( vezi si Octavian Barbosa, Dicponarul arti§ti!or romäni contemporani, Editura Meridiane, Bucure§ti, 1976, p. 370; Virgiliu Z. Teodorescu, Sculptorul Mihai Onofrei - märturii monografice, Editura Junimea, la§i 177 p. (Pe copertä bustul Horia, modelat de Mihai Onofrei, sculptorul fiind inspirat de portretul dupä о medalie a unui autor vienez din epoeä, gips 0,85x0,60x0,20 m., 1935, lucrare apói turnatä ín bronz]; loan Opri§, Alexandru Lapedatu in cultura romäneascä, Editura §tiin{ificä, Bucure§ti, 1996, 364 p. + plan§e foto. la p. 213, bustul Horia modelat de sculptorul Mihai Onofrei cu cheltuielile suportate de Academia Románé §i M.C.A.). 24 A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. 819, dosar 68/1937; f. 186, la Zlatna, jud. Alba, Troi(a Martirilor Horea, Clo§ca §i Cri§an, 1935 realizatä la §coala de Arte §i Meserii, = 7.000 lei. 25 Elie /la cälugärire Miron/ CRISTEA (18 iulie 1868, Toplija Románé, azi Toplija, jud. Harghita - 6 martié 1939, Cannes - Franja, inmormäntat in pronaosul Catedralei Patriarhiei Bisericii Ortodoxé Románé). Fiul lui Gheorghe §i Domnina, studii la ТорЩа, Näsäud, Bistrita, invätätor la Orä§tie. Au urmat licen(a in teologie la Sibiu, filosofia §i 4 ani de studii la Budapesta in domeniile filozofie §i filologie moderné, inclusiv doctoratul ín litere la Budapesta 1894, tratänd creajia poeticä a lui Mihai Eminescu. La revenirea in Transilvania, carierä ecleziasticä desfä§uratä la Sibiu 1894-1909, secretar al Consistoriului sub obläduirea mitropolitului Miron Románul, diacon la 1897, uns monah la 23 iunie 1902, asesor consistorial in 1902, cu contribuli la realizarea construcfiei mitropolitane, membru in Sinodul §i Congresul Mitropoliei din Sibiu §i al ASTRA, protosinghel la 1908, ales episcop al Caransebe§ului la 21 noiembrie/4 decembrie 1909, arhiereu la 20 aprilie 1910, instalat episcop la Caransebe§, la 25 aprilie 1910, pästorind pänä in 1919, participant la Marea Adunare Na{ionalé a Romänilor la 1 Decembrie 1918, membru al delegatiei venitä la Bucure§ti pentru a prezenta regelui Ferdinand I documentele Unirii; a fost ales mitropolit primat al Bisericii Ortodoxé Románé decembrie 1919-1925, patriarh al Bisericii Ortodoxé Románé 1925-1939, desemnat regent ín 1926, célétoria la Sf. Mormánt, iulie 1927, vizita la lerusalim, Constantinopol, Atena, regent la decesul regelui Ferdinand I in 1927, func(ie indeplinitä pänä la 8 iunie 1930, prim-ministru desemnat la 10 februarie 1938-páné la decesul de la Cannes, Franja la 6 martié 1939, a fost adus la 46
