Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Virgiliu Z. Teodorescu: Zbuciumata istorie a integrării în forul public a Monumentului cinstirii memoriei martirilor din 1784-1875 de la Alba Iulia

Mari sia XXXIV-XXXV

jud. Bistrita acceptul lansárii listelor de subscriptie pentru fondurile necesare realizárii monumentului de la Álba lulia.

Concomitent, circulau si liste pentru dobándirea de fonduri pentru alte localitäti unde erau preconizate monumente dedicate evocärii lui Horea, Closca si Crisan. Pe teritoriul judetului Bihor, au fost Tn atentia locuitorilor un Apel si listele pentru localitätile Cärpinis si Abrud unde actiunea fusese lansatä10 din anul 1919.

Au fost anii cänd la aceastä actiune urmau sä fie lansate concursuri care sä defineascä pe realizatorii preconizatelor simboluri. Ca atare, о serie de artisti plastici si-au Tndreptat atentia cätre sursele de documentare care sä-i familiarizeze cu epoca, cu institutiile, cu oamenii diversitätii etnice si sociale. Modelärile lor au tinut totodatä seama de iconografia11 timpului sau relatärile transmise din generatie Tn generatie.

О semnificativä cronicä artisticä a integrat si impresia dobänditä la vernisajul expozitiei colective din octombrie 1922, cänd s-а putut analiza creatia sculptorului loan Gheorghitä12 care a dältuit Tn lemn compozitia Jurämäntul lui Horia.

Incét se strängeau banii necesari. Au fost noi apeluri adresate pentru Tntreaga arie a Romäniei, relevänd astfei caracterul viitorului monument ca simbol national13.

Varietatea formelor abordate de cätre toti cei care optaserä pentru о asemenea faptä a implicat si pe oamenii de litere. Citäm Tn acest sens creatia de mare sensibilitate a lui Aron Cotrus14 intitulatä „Horia”15.

10 A.N.-D.J. Bihor, Oradea, fond Prefectura jud. Bihor, inv. 182, dosar 20/1920-1921. Apel §i lista de subscriptie pentru realizarea a 2 monumente dedicate lui Horia, Clo§ca §i Cri§an pentru Cärpini§ §i Abrud, conform initiative! din iunie 1919; f. 1 Lista cu localitätile din plasa Sechilud (Säcuieni) = 740 coroane; f. 2 Lista cu persoane = 580 coroane.

11 A.N.-D.A.I.C., fond Muzeul AI. Saint Georges, inv. 1126, pachetul X/888: 2 fotocopii redänd schingiuirea lui Horia, Clo§ca §i Cri§an; 1 portrét al lui Horia, dupá un exemplar gäsit de Papiu Marian la un librar din Lipsca;

pachetul XI/1 1773-1785 plángeri ale iobagilor románi ...

12 loan St. Gheorghitä (5 ianuarie 1886, Frätäu{ii Noi, jud. Rädäuji, azi Suceava - 11 decembrie 1952, Bucure§ti). Fiúi lui §tefan Ghiorghitä §i Paraschiva, näscutä Moisuc, studii primäre Tn localitatea natalá, apói la Cámpulung la §coala pentru prelucrarea lemnului de unde a ajuns la la§i la §coala de Arte Frumoase, finalizänd pregätirea ca sculptor la Bucure§ti sub Tndrumarea lui D. Paciurea. Beneficiind de о bursä de studii a cälätorit Tn Europa. Tntre 1924-1939 a desfä§urat §i activitate didacticä ín Bucure§ti, ca apoi, pänä la pensionare Tn 1946, sä lucreze Tn cadrul C.M.I. A fost un activ animator cultural. A fost un sculptor folosind lemnul cäruia, Tn func{ie §i de esenjä, conformatia fibrei, Ti conferea virtuti artistice impresionante (vezi si: „Curentui artelor”, Bucure§ti, anul I, nr. 17c., D 29 octombrie 1922 [ p. 2, Cronica plasticá: Expozijia colectivä... Gheorghitä sculptor. Este prezentatä lucrarea Jurämäntul lui Horia, lemn. La timpul respectiv, cronicarul I.S. Horia avusese si alte prilejuri de a cunoaste osärdia si talentul artistului, consideränd necesar Tn acest caz sä stipuleze „D. Gheorghitä, sculptor in cél mai ingrat material, lemnul. Reu§e§te sä-l stäpäneascä. Jurämäntul lui Horia este bine täiat §i desenat, gestul §i expresia Jnjeleasä Buzduganul §i ornamental de la о „mascä”sunt dovada talentului säu ce inclinä spre decorativ. D. Gheorghitä e un talent §i e päcat cä nu e ajutat sä meargä mai deparXe"]: Emil Satco, Arta in Bucovina, vol. I, Suceava, 1984 [ p. 93- 94,loan Gheorghitä basorelieful Jurämäntul lui Horea],

13 A.N.-D.J. Suceava, fond nr. 101, Prefectura jud. Rädäup, inv. 231, dosar 69/1928, f. 7: apelul Direcjiunii §colii Normale de bäieti din Caransebe? prin care solicita, la 14 ianuarie 1928, tuturor primäriilor, prefecturilor, inclusiv Prefecturii jud. Rädäu{i, sä contribuie cu о subscriptie la ridicarea unui monument istoricTn memoria lui Horea, Clo§ca §i Cri§an.

14 Aron A. COTRU§ (2 ianuarie 1891, Ha§ag, dupä 1919 jud. Tárnává Mare, azi Lumane§jud. Sibiu - 1 noiembrie 1961, Mirada, California / Long Beach, S.U.A., cimitirul „Crucea Sfäntä’’, din Cleveland, sub о simplä placä de piaträ). Pärinti: preotul Aron §i Ana. A fost un diplomat si scriitor roman. A studiat clasele primäre Tn localitatea natalä §i Tn comuna Lupu, cele gimnaziale la Blaj, liceul „Andrei Saguna" din Brasov si Facultatea de Litere din Viena. A fäcut parte din colectivul redacMei ziarelor cu

43