Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Virgiliu Z. Teodorescu: Zbuciumata istorie a integrării în forul public a Monumentului cinstirii memoriei martirilor din 1784-1875 de la Alba Iulia

Marisia XXXIV-XXXV

Spre finalul deceniului comitetul de initiativä consideränd cä sumele erau in mare mäsurä dobändite si predate spre fructificare la diverse bánd, tinänd seama si de experienta altor numeroase colective care la timpul respectiv se confruntau cu ocazia concursurilor de definire a realizatorului monumentului cu blocäri din partea nemultumitilor la aflarea deciziilor juriilor au hotärät lansarea concursului pentru monumentul de la Alba lulia.*

Decizia a fost luatä15 16 de Despärtämäntul Alba din cadrul ASTRA fiind adusä la cunostintä la 7 noiembrie 1928.

Concomitent s-au intensificat demersurile pentru completarea fondului necesar. Semnificativä este intransigenta celor din Caransebes care Tn 1929 lansau17 un nou apel. Periodicele epocii au Tnceput sä integreze Tn paginile publicate lucräri modelate18 de diversi artisti sculptori.

О concludentä preocupare de bűne decenii va fi pentru sculptorul Romul Ladea19 de a modela pentru a reda fizionomia lui Horea Tn diverse ipostaze.

caracter nationalist: „Románul" din Arad si „Gazeta Transilvanieí’ din Brasov. A avut colaborári si la revistele de culturá: „Gándirea", „Vremea”, „Libertatea” (Orástie), JconaF (Cernáuti), etc. ín timpul Primului Rázboi Mondial, ínrolat Tn armata austro-ungarä a ajuns Tn Italia, unde a dezertat trecänd la armata italianä Tnroländu-se Tn Legiunea romána care Tncorporase pe o§tenii de obär§ie romänä. Au fost anii cänd a lucrat pe lángé Legatia Romániei din Roma. Dupé terminarea rézboiului, Tn 1919, a revenit Tn Románia §i a devenit ziarist Tn Arad §i Timi§oara, membru al Societátii Scriitorilor Románi din 1920 si director la biblioteca „Sämänätoruf'.A lucrat ca atasat de présé la Roma, Varsovia, iar Tn timpul célúi de al Doilea Rázboi Mondial, a fost secretar de présé la Madrid si Lisabona. A fost directorul periodicului „Frätia de cruce" Tntre anii 1940 si 1941.Dupé 23 august 1944 se exileazá ca refugiat politic Tn Spania si a devenit presedintele Comunitátii Románilor, apói director al revistei prolegionare „Carpatii”, publicata la Madrid. ín anul 1957 s-а stabilit Tn Statele Unite, la Long Beach, California, unde a trait páné la sfársitul vietii. S-а bucurat de mare popularitate si respect, in lumea exilului románesc, fiind recunoscut ca un poet talentat si un mare luptátor anticomunist.

15 HORIA, versuri de Aron Cotrus ( Tn „Banatul timi§orean", Timisoara, anul III, mai 1928, p. 3-4) „de jos /te-ai ridicat, pietros, viforos, /pentru moti /pentru cei säraci si goi, pentru toti.../ si-ai despicat in douá istoria, / tárán de cremene, /cum n-a fost altul sä-ti semene, /Horia! /te-ai desprins aspru din gloatä, cu-obraji supti, /cu ochi crunti, /sä lupti, / sä-nfrunti /din sälbatecii-ti muntii/ostile craiului, temnita, roata.../vrut-ai sa spinteci pe munti, pe väi, /largi, netede, slobode cai, /pentru ai täi, /cei mäncati de sträini, despuiati /de biruri, de zbiri, / de rele-oränduiri.../si uitati/de regi si-mpärati.../pän’la Bälgrad pe roatä, /uimind cäläi, nemesi, gloatä, / ti-а bätut neschimbat, sub tundra säracä, /aceeasi таге, neinfricatä inimä romano-dacä... /duhul täu träieste incä treaz in munti /si va träi därz cät vor domni peste moti zbiri crunti / si miselnici despoti.../urias domn, /pe-al adäncurilor noastre sfäsiat somn, / pe-al räzmeritelor rosu praznic, -/mai rosi-vei oare vreodat’, näpraznic, /acestui neam, viata si istoria -, / tu, /munte, /al vrerilor noastre celor mai crunte, /Horia?!... ”

* Pentru iconografia acestui monument vezi Anexa I.

16 Paul Abrudan, Pentru un monument lui Avram lancu, Sibiu, 1972, p. 105 ( la 7 noiembrie 1928 „Naliunea", Cluj anunja lansarea concursului de cátre ASTRA pentru monumentul Horia, Clo§ca §i Cri§an la Alba lulia); A.N.-D.J. Sibiu, fond ASTRA, PV„ 1928, dosar 97/1928, f. 201.

17 A.N.-D.J. Bihor-Oradea, fond Primária Beiu?, inv. 148, dosar 80/1923-1949, f. 66: la 21 ianuarie 1929, Caransebe§, azi jud. Cara§ Severin, a fost relansat apelul Direcjiunii §colii Normale de báieti din localitate prin care solicita tuturor primäriilor, inclusiv céléi din Beiu§, sá contribuie cu о subscripte la ridicarea unui monument istoric Tn memoria lui Horea, Clofca §i Cri§an.

18 „Boabe de grau”, Bucure§ti, anui I, nr. 7, septembrie 1930, p. 391 Portretul Horia.

19 Romul LADEA (17 mai 1901, Jitin, comuna Ticvanii Mari, jud. Cara§ Severin - 27 august 1970, Arcuda, jud. Ilfov, Tnmormäntat cimitirul Bellu); studii la Oravija, Caransebe§, Timisoara, §coala de Arte Frumoase din Bucure§ti, promojia 1922, specializare la Paris Tn ambianja Academiei „Julien” §i a atelierului lui Constantin Bráncu§i, sculptor cu о bogatá activitate expozitionalá Tn (áré §i stráinátate, lucrári Tn fórul public, Tn colec(ii publice §i particulare, carierá universitará la Cluj §i Timi§oara. Participári la expozitii colective din (áré §i stráinátate. Opera i-a fost receptatá prin achizifii de cátre marile muzee §i colecfionari (vezi Tn acest sens: G. Bezviconi, Necropola Capitalei, Bucuresti, 1972,