Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Virgiliu Z. Teodorescu: Zbuciumata istorie a integrării în forul public a Monumentului cinstirii memoriei martirilor din 1784-1875 de la Alba Iulia
Marisia XXXIV-XXXV conduite similare, cänd toti aparent trag numai cä unii spre häis si altii spre cea. Consideräm cä si ín acest caz discretele indicatii „dezinteresate” au avut rolul de a dezbina, creänd о stare de lentoare generatoare a nejustificatei trenäri. Anii perioadei interbelice au fost de о complexitate deosebitä, numeroasele vicisitudini reclamänd rezolvarea, depäsirea unor stari generate de anii Primului Räzboi Mondial, anii crizei economice (1926-1930) generata de Tnläturarea de pe terte piete traditionale a exporturilor románesti de cätre politica de dumping avecinilor de Ia räsärit6, duritatea crizei economice mondiale a anilor care au urmat, luptele pentru puterea politicä care a condus Ia о profundä dezbinare, actiunile iredentiste, manevrärile opiniei publice de cätre о subtilä dar eficientä a coloanei а cincea7, si alte multe au avut urmäri si pentru preconizatul monument ce urma sä fie ridicat la Alba lulia. ín Románia Tnceputului de veac XX era о preocupare pentru evocarea martirilor revolutiei de la 1784. Ne limitäm Ia a cita modelarea busturilor Horea, Closca si Crisan de cätre sculptorul Anastasie Constantinescu8. Tncä din primele luni ale administratiei románesti pe plaiurile transilvane este lansat apelul pentru implicarea materialä pentru sustinerea realizärii la Alba lulia а unui edificator simbol al cinstirii martirilor de la 1784-1785. Subscriptia publica a fost si ín atentia organelor administratiei de stat. La ínceputul anului 1921 Comandamentul Trupelor din Transilvania solicita9 Prefecturii 6 Pentru intelegerea acestei neglijate analize a crizei recomand lectura atentä a cärtii: Dr. Nicolae Mänescu, Turcia de astäzi, Editura „Cartea Romäneascä”, Bucure§ti, 1939, 408 p., lucrare integrata Tn colectia Biblioteca monetarä, economicä §i financiarä, tipäritä cu cheltuiala Bäncii Nationale a Romäniei - seria a lll-a Geográfia economicä. ín introducere, autorul precizeazä cä timp de 15 ani a reprezentat interesele comerciale ale Romäniei in Turcia, prilej de cunoa?tere a unor semnificative situafii care au facilitat sau diminuat exportul Romäniei. Din päcate, datele despre autor sunt de un laconism condamnabil. Stirn doar cä Nicolae Mänescu are studii §i doctorat in economie, cä a fost consilier economic al Romäniei in Turcia §i Grecia, in perioada interbelicä. 7 Din multele exemple mä refer la menirea pe care si-a asumat-o Liga Antirevizionistä de a demasca activitätile subtile ale iredentistilor cotati de о anumitä presä ca antiromäni. Liga Antirevizionistä a fost infiintatä, finantatä si condusä de Stelian Popescu, juristul, omul politic, conducätorul cotidianului „Universul", nationalist cu mare audientä ín Románia, care combätea pretentiile Ungariei asupra Transilvaniei, in scris si in manifestäri publice. Consiliat de interese sträine neamului romänesc, s-a ajuns ca activitatea Ligii antirevizioniste sä nu-i placä regelui Carol al ll-lea, care a interzis-o la 7 martié 1939. 8 Anastasie / Athanasie/ CONSTANTINESCU (1865 - ? )]. Studii la §coala de Belle Arte din Bucure§ti. Fiindu-i remarcate calitäfile, a fost premiat in anul 1883 ca participant la Expozitia cooperatorilor din Románia, iar la Expozijia arti§tilor in via{á, din anul 1896, juriul i-a acordat medalia a Ill-а pentru lucrarea Studiu. l-au fost facilitate participärile la о serie de excursii studen]e§ti peste hotare. La terminarea cursurilor, concuränd cu lucrarea Narcis i-a fost acordatä bursa din fondul „losif Niculescu” pentru a se specializa in continuare la Paris. Activitatea artisticä i-a fost evidenjiatä la timpul respectiv de: „Familia", Oradea, nr. 19, 22 mai 1892; idem octombrie 1893; idem, 22 iulie 1894; referinje la: G.l. lonescu-Gion, in: „Revista Nouä”, ; Bucure§ti, nr.36, 15 august - septembrie 1893, sculptor realizator de lucräri: portrete, artä monumentalä (vezi: George Oprescu, §tiri contemporane despre arta plasticä in Romänia intre 1890- 1909, in „Analecta”, vol. Ill, Bucurefti, 1946 [ p. 95, bustul Horia realizat de Anastasie Constantinescu]; George Oprescu, Sculptura statuarä romäneascä, ESPLA, Bucure§ti, 1954 [ p. 93, busturile Horia, Clo§ca §i Cri§an realizate de Anastasie Constantinescu]. 9 A.N.-D.J. Bistrifa Näsäud, Bistrija, fond Prefecture jud. Bistri(a Näsäud, dosar 682/1920, f. 6-39. La 28 ianuarie 1921, Comandamentul Trupelor din Transilvania solicita Prefecturii jud. Bistrifa о subscripte publicä pentru strängerea fondurilor necesare realizärii monumentului Martirilor de la 1784 care urma sä fie ridicat la Alba lulia. 42
