Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Virgiliu Z. Teodorescu: Zbuciumata istorie a integrării în forul public a Monumentului cinstirii memoriei martirilor din 1784-1875 de la Alba Iulia

Marisia XXXIV-XXXV

Preocuparea pentru identificarea de noi surse de informare care sä permitä clarificarea si a multor alte probleme care n-au primit Tncä complete clarificari Tn privinta celor implicati in evenimentele anilor 1784-1785 a generat ín secolele XIXXX noi studii. ín acest context s-а implicat si atentul cercetätor al izvoarelor Nicolae Densusianu5.

О totálé alté situatie vom constata Tn anii definiti ca interbelici cänd au fost formulate idei care la rändul lor au declansat actiuni concrete care sä aducä Tn fórul public о serie de simboluri ale cinstirii la adresa lui Horea Closca si Crisan.

Au fost la timpul respectiv mai multe asemenea intentii de mai micä sau mai mare amploare. Ne vom limita de a ne referi Tnsä numai la cele Tntreprinse la Alba lulia, actiune care Tn conjunctura anilor respectivi au necesitat eforturi din partea initiatorilor pentru a Tnvinge о tacitä dar consecventä blocare din partea unora care, din oportunism, nu erau de acord cu cei care trudeau ca obiectivul sä devinä о realitate. Poate cä subiectul peste decenii, la о analizä profundä a ceea ce este cerinta majorä a unitätii mobilizatoare a tuturor fiilor neamului, va fi comparat cu alte

tulburätoare cu privire la adevärata personalitate a lui Horea este sustinutä de о serie de istorici care afirmä cä Horea ar fi fost un ultim initiat in cultui dacilor. Ipoteza nu pare deloc fantezistä, dacä avem Tn vedere faptul cä motii din Apuseni sunt considerati de multi oameni de stiintä ca urmasi directi ai dacilor. Mai mult, Tn ultimátumul säu adresat nemesilor unguri si curtii vieneze, Horea face un apel la libertate total lipsit de fricä, Tn spiritui ilustrilor säi Tnaintasi. Tn plus, dupä arestare, Horea manifestä о noblete neobisnuitä, afirmänd cä-i cunoaste pe cei 6 tärani care l-au trädat, dar „cä-i iartä din toatä inima" (vezi Tn acest sens: Horia Nestorescu-Bälcesti, Enciclopedia llustratä a Francmasoneriei din Romania - 3 vol. , Editura Phobos, 2005. Volumul 2, p. 113-114 [ Citeazä pe istoricul Stefan Metes care a ajuns la concluzia cä Horea a fäcut parte din Societatea (lója) „Frätia de Cruce din Viena”]; loan Chindris, Horea si masoneria?, Tn „Francmasoneria magazin", I, 1999, Bucuresti, p. 3-6; George Muntean, Un document important de limbä romána, Tn: „Academica", nr.2-3, Bucuresti, 2002 , p. 10- 11.

5 Nicolae В. DENSU§IANU /la na§tere Pop/ (18 aprilie 1846, Densu§, jud. Hunedoara - 25 martié 1911, Bucure§ti, cimitirul Bellu). Studii gimnaziale la colegiul franciscan din Ha(eg §i secundare la Blaj, universitäre de drept la Academia din Sibiu (1867-1869, examenul de absolvire Tn 1870), pe care a putut sä le urmeze, obfinänd, prin Societatea Academicä Romänä, Tn 1867, un ajutor financiar acordat de ora§ul Bräila. Au fost anii cänd a debutat ca poet Tn revista „Familia”. íntre 1870-1877 a practicat avocatura, initial ca practicant Tn biroul fratelui Aron. A§a a avut prilej ca, atät la Fägära§, Bra§ov, cät §i prin natura deplasärilor Tn fa(a diverselor instance Tn multe alte localitä(i, sä intre Tn contact cu vechi §i valoroase arhive. Astfel a avut nemijlocit posibilitatea sä constate cät de eronate §i tendenfioase formulán erau debitate la adresa poporului román, a obär§iei lui. Tn 1877 a venit la Bucuresti dedicändu-se studiului istoriei poporului román. La baza cercetärilor Tntreprinse §i a studiilor publicate au stat informafii de cele mi variate genuri, inclusiv de naturä folcloricä, pe care le-a coroborat §i supus unei atente analize critice. Munca de migalä i-a fost räsplätitä §i stimulatä, pentru urmätoarele decenii, la 6/18 aprilie 1880, prin alegerea ca membru „actual” al Academiei Románé. A elaborat о lucrare dedicatä revolufiei de la 1784, operä premiatä Tn 1885 de Academia Románé. О contribute esenfialä a avut-o Tn completarea edijiei de documente externe referitoare la romäni incorporate Tn monumentala colec(ie Hurmuzaki cu 6 volume. A cäutat sä se integreze Tn cercetarea obär§iei vietuirii multimilenare pe vatra carpato - dunäreano - ponticä, recurgánd la о diversitate de izvoare care l-au condus Tn ultimii ani ai vie|ii la elaborarea lucrärii Dacia preistoricä, primitä diferen(iat, multi fiind tentafi sä-i acorde calificativul de purá fantezie. Deceniile care au trecut de la publicarea ei postum de cátre doctorul Constantin I. Istrati §i reeditarea de cátre familia Manóié Neagoe, au oferit deseori surpriza unor noi descoperiri de izvoare care contribuie la susfinerea celor afirmate de N.D. la cumpána veacurilor XIX-XX. Ani de, zile, Tn cadrul Ministerului de Rázboi, la Marele Stat Major, a desfá§urat activitatea de translator §i bibliotecar, funcfii care l-au adus Tn contact direct cu noi surse documentare. Au fost anii cänd bogatele cuno§tin(e l-au onorat §i cu susjinerea unor prefioase cursuri de istoria neamului románesc Tn cadrul §colii Superioare de Rázboi. Publicist. Redactorii „Calendarului Ardealului”, publicat la Cluj, Tn 1943, la p. 194, au readus ín atentie cele elaborate cu bűne decenii Tn urmá de cátre Nicolae Densu§ianu, A §tiut Horia citi §i serie.

41