Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Virgiliu Z. Teodorescu: Zbuciumata istorie a integrării în forul public a Monumentului cinstirii memoriei martirilor din 1784-1875 de la Alba Iulia
Marisia XXXIV-XXXV conditiile anilor si veacurilor care au urmat perioadei de oprimare pänä la 1918 a cunoscut о diversitate de formule de perpetuare Tn conditiile Tn care prioritarä din partea aparatului reprimator al celor care Tsi arogaserä calitatea de atotstäpänitori, a cunoscut о diversitate de formule cu un grad de discretie pentru a putea Tnsela vigilenta oprimatorilor, care toate Tnsä erau constient realizate pentru a perpetua mesajul cätre viitorime eine le-au fost Tnaintasii. Pentru Tntelegerea celor premergätoare ca si pe cele din timpul räscoalei sunt necesare informatii Tncä täinuite. Deschiderea ocazionalä si nici de cum completä, oferind accesul la izvoarele täinuite a redeschis problema cändva (1786) enuntatä färä a fi sustinutä de documentele epocii vine acum si provoaeä luäri de pozitie pro si contra daeä Horea a fost mason2 3 4 sau membru al unei alte societäti secrete. bisericä de lemn, azi la Cluj in parcul etnografic Hoia. Ре о grindä a peretelui de nord al naosului este seris LUCRAT URSU H., p. 220 referitor la obeliscul de pe dealul Furcilor din Alba lulia, in afara zidurilor cetätii, unde au fost executaji Horea §i Clo§ca, menjiunea cä obeliscul a fost realizat ín 1965 cu concursui ín muncä al elevilor]; Gheorghe Arion, Horea, in: „Steaua", Cluj Napoca. anul XXXII, nr. 11 (414) noiembrie 1981, p. 62 [sunt evocati arti§ti plastici care au realizat portretul lui Horea: Johann Martin Storck; Anton Steinwald; pictorul ?i gravorul sibian Franz Neuhauser; gravorul de la Monetaria din Álba lulia Rudolf Liebhard sunt arti§tii care au realizat portrete de analizä psihologicá. Ei au realizat efigii ín alabastru §i агата]. 2 Ion CLOSCA A/arga = Oargä/ (circa 1747, Cärpeni§, azi jud. Álba - 28 februarie 1785, Alba lulia), revolutionär, considerat a fi vice cäpitanul räscoalei, omul de incredere care l-а secondat pe Horea in cele Tntreprinse. 3 Gheorghe CRI§AN nume real Giurgiu Marcu (1733, Vaca, azi Cri§an, jud. Hunedoara - 13 februarie 1785, Alba lulia), revolutionär care era un excelent cunoscätor al artei militare, fiind principalul organizator al acfiunilor armate ale (äranilor. A impus mi§cärii о disciplina riguroasä, prin pedepsirea cruntä a trädätorilor §i a pacifi§tilor. Organizeazä asedii, intreruperi ale liniilor de comunicatii du§mane, ambuscade, false retrageri §i atacuri prin surprindere. Mobilizeazä, acordä brevete de ofijer §i subofiter, stabilere uniforma, semnele §i semnalele, drapelele de luptá §i i§i porecle§te camarazii - „horeni”. Prin trádare a fost prins la 30 ianuarie 1785. Prudent, in conditiile detentiei pentru a nu fi ín situatia de a divulga secretele dejinute prin ceea ce i-a fost misiunea de apropiat colaborator al lui Horea, räspunzänd de resortul „Internelor” a preferat sinuciderea. 4 La data de 15 mai 1767, opt tineri sa§i din Transilvania reveniti de la studii din Germania, au fondat la Sibiu Loja Sfäntului Andrei, prima lojä masonicä atestata pe teritoriui Ardealului. Masonii i§i alegeau noii membri färä sa tinä cont de originea etnicä sau de religia acestora. Astfel, intälnim la acea data, in Transilvania, 147 masoni catolici, 73 evangheli§ti, 8 ortodoc§i si 2 unitarieni. Istoricul loan Chinchi§ sustine cu dovezi cä Horea, erőül motilor din Apuseni si conducätorul räscoalei din 1784, a fost membru al unei loji masonice. La baza acestei supozitii stupefiante, stau legäturile dintre Horea si Ignatius Born, franemason celebru al acelei epoci, de profesie prospector minier. Ignatius Born a fost unul dintre apropiatii impäratului losif al ll-lea. La domiciliul lui Born activa un cere al artistilor adepfi ai masoneriei printre care se numära si gravorul Jakob Adam, nimeni altul decät autorul celor mai cunoscute portrete ale lui Horea, Closca si Crisan. Ignatius Born ar fi fost personajul care l-а introdus pe Horea la impäratul losif al ll-lea. Conform unui curent recent de opinie, tot mai multi masoni romäni sustin apartenenta lui Horea la aceeasi lojä masonicä cu impäratul losif al ll-lea. In sprijinul acestei afirmatii, sunt citate cererile aduse de Horea, cereri care, in opinia masonilor, ulterior semänau partial cu idealurile care au stat la baza Revolutiei de la 1848, revolutie initiatä si dezvoltatä in proportie de 100% de cätre membrii Masoneriei románesti. Un alt argument vine din partea faptului ca Horea stia sä serie si sä citeascä, ceva foarte rar printre romänii din Ardealul acelor ani care erau tinuti de cätre stäpänii lor intr-o adeväratä stare de aservire care nu putea fi comparatä cu sclavia. Un mister nedezlegat nici astäzi este cel care inväluie momentul prinderii lui Horea care se reträsese ín decembrie 1784 ascunzándu-se Tn pädurea Soräcetului din Muntii Giläului, in zona Albac. In momentele premergätoare arestärii sale, Horea a scos de la piept cäteva manuscrise pe care le-а aruncat in foc. Härtiile au ars complet, inainte ca cei care l-au arestat sä le poatä captura. Acest fapt relevä misterul care defineste personalitatea täranului mot Necula Ursu. О ipotezä si mai 40
