Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Virgiliu Z. Teodorescu: Zbuciumata istorie a integrării în forul public a Monumentului cinstirii memoriei martirilor din 1784-1875 de la Alba Iulia
Marisia XXXIV-XXXV Zbuciumata istorie a integrärii ín fórul public a Monumentului cinstirii memoriei martirilor din 1784 - 1785 de la Alba lulia Virgiliu Z. TEODORESCU History integration in the public forum martyrs monument from 1784-1785 in Alba lulia Summary The biography of any monument contains many relevant episodes to understanding the struggle of its initiators, for anybody searching to fully comprehend its message. From the initial idea to its execution, the monument’s initiators had to walk a road that often presented hindrances. These were put in their way by those who tried to delay or even stop such works, out of jealousy, envy or political opportunism. Through these works contemporaries or successors, grateful for their ancestor's sacrifice, have managed to promote a symbol that included the material means invested in the work, the capacity of the modelling sculptor to execute the commissioner's message, the material that gave the work its endurance and even the local authorities support to award the respective monument a corresponding emplacement. The martyrs of the upraising of 1784 were severely punished for their courage of having claimed a radical change of the welfare state, as rulers of that time wanted to serve an example to others pursuing the same ideals. The monument in their honor is a symbol for successors so that oppression may never again exist in our society (Traducere: Liviu M. Teodorescu). Key words. Horea, Closca, Crisan, Anastasie Constantinescu Perpetuarea cinstirii memoriei martirilor Horea1, Closca2 si Crisan3 si prin ei pe toti cei care au luptat, s-au jertfit pentru afirmarea demnitätii de oameni si romäni in 1 Horia - HOREA Ursu Nicola / Vasile Nicola / ( circa 1730, Arada, pe Dealul Fericetului , azi Horea jud. Alba - 28 februarie 1785, Alba lulia), cunoscätor de carte, iobag al statului a ajuns sä fie conducätor al räscoalei (äranilor ridicati la luptä pentru inläturarea oprimärilor la care erau supu§i, inclusiv märirea taxelor pe care trebuiau sä le pläteascä pentru a se elibera de iobägie. Horea a fost cäsätorit cu llina, cu care a avut dói fii, Ion §i Luca. Ion a participat aläturi de Horea la räscoalä §i a fost numit uneori „Horea cel tänäT. Dupä Tnäbu§irea räscoalei condusä de tatái säu, Ion a fost deportat Tn Banat, de unde a reu§it sä fugä ínapoi ín Ardeal de cáteva őri, dar a fost de fiecare datä prins §i returnat, sfár§ind prin a nu se mai íntoarce niciodatá ( pentru viata si faptele lui Horea vezi:Constantin Cäzäni§teanu, V. Zadian, Adrian Pandrea, Comandanji militari - Dicponar, Editura §tiin{ificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1983, p. 160-161; Horea, arhitect, articole elaborate de arhitec(ii H. Delavrancea Gybory, Anghel Marcu si Mihaela Strámbu, publicate ín „Revista de Arhitecturä”, 1980 p. 53-56;Octavian Beu, Ráscoala lui Horia 1784-1785, Bucuresti 1935; Idem, Bibliográfia räscoalei lui Horia, Sibiu 1944; Nicolae Edroiu, Räsunetul european al räscoalei lui Horea, Cluj 1976; Idem, Pe urmele lui Horea, Editura Sport - Turism, Bucure§ti, 1988; Alexandru Sterca-Sulutiu, Istoria Horii si a poporului romänesc din Muntii Apuseni ai Ardealului, manuscris publicat in volum in anul 1983, in Izvoarele räscoalei lui Horea. 1784-1785. Seria В. Izvoare narative. vol. II. 1786-1860, Editura Academiei, Bucuresti 1983, p. 332-447; Liviu Rebreanu: Cräisorul Horia', Judejele Patrie Hunedoara, monografie, Editura Politicä, Bucure§ti, 1980, p. 44 [Horea a locuit un timp la intersecjia drumurilor Ciucea-Cizer-Buciumi, sub Mägura Priei. In 1773 a construit о frumoasä 39