Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Florin Bogdan: Tipărituri transilvanice din Biblioteca Veche a Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia

Marisia XXXIV-XXXV

Dupä cum am specificat anterior, pe längä faptul cä detinea о tipografie la Sibiu care avea §i о filialä la Cluj, Martin Hochmeister detinea §i cäte о librärie ín fiecare dintre ora§e. Interesül tipografului era desigur sä T§i asigure о pia|ä de desfacere pentru cärfile imprimate de el ínsu§i, mai ales din sfera manualelor §colare care, probabil, erau foarte cäutate. Hochmeister nu a tipärit Tnsä doar lucräri didactice, teologice sau juridice, Tn officina sa au apärut §\ cärti apartinänd beletristicii, cum este cazul lucrärii lui John Barclay, tradusä in maghiarä de Boér Sándor: Bárkláj Árgénisse deákból szabad fordítás, K. Boér Sándor által, Cluj-Sibiu, 179231. Volumul de mici dimensiuni, in 8°, cuprinde 328 pagini, lipsind partial file din partea de Tnceput (l-IV, §i 1-2), fiind tipärit ín limba maghiarä §i cu pufine Ornamente tipografice (vignete §i frontispicii). Cartea a fost legatá ín carton presat care prezintä ornamentale cu motive florale redate cu negru pe fond alb; coljurile copertilor §i cotorul au fost realizate din piele. Pe längä mici deterioräri ale legáturii, volumul prezintä file cu härtie fragilizatä, starea de conservare fiind satisfäcätoare. De pe interiorul primei coperfi afläm §i numele unuia dintre fo§tii proprietari: nro. 53. Jenei Sámuelé ez a Könyv. 1824 be. Pe pagina 48 mai avem íncá о insemnare in limba maghiarä: Avastan [?] végág ez könyver 1828 Prepodenus Szász.

Faptul cá Martin Hochmeister a avut un privilegiu din partea Curtii vieneze pentru a tipäri cärti ín Transilvania reiese §i din diversitatea subiectului cárkor ie§ite de sub teascurile officinei sale. Spre finalul secolului, mai ales ín ultima decadá, el tipáre§te §i multe lucräri cu caracter juridic, sau chiar §i decrete imperiale. О astfei de lucrare apare ín [1795]: Az Erdéllyi Három Nemzetekből Álló Rendeknek 1792-dik Esztendőben Kis Asszony Havának 20-dik napjára Szabad Királlyi Városban Kolo'svárra32. Volumul, de mari dimensiuni, íntr-un format in 2°, prezintä un numár de 576 pagini, tipárite cu negru, ín limba latiné §i limba maghiarä. ín afara compozifiei artistice de pe foaia de titlu, caracteristicá officinei lui Hochmeister, cartea nu prezintä alte Ornamente tipografice. Legätura volumului a fost realizatä din carton presat, peste care s-а aplicat härtie marmoratä ín nuanfe de maroniu pe fond negru; colfurile coperfilor §i cotorul au fost realizate din piele, cotorul fiind decorat cu motive florale §i vegetale aurite. Pe foaia de titlu se aflä un ex-libris databil la ínceputul secolului al XX-lea: Chiorean luliu. Lucrarea este colligata cu о altä tipäriturä: Articuli Diaetales Anni M.DCC.XCI, Cluj, 1793, imprimatä ín officina de la Cluj a lui Hochmeister §i care confine articolele Dietei intrunite la Cluj in anul 179133. Formatul este tot unul mare, in 2°, dar cartea este destul de redusä ca §i paginate, prezintä [39] f. + [6] f. Tiparul este cu negru, textul fiind in limba latinä; ca §i ornament tipografie este utilizat un frontispiciu care confine sterna Transilvaniei. In text, pe mai multe pagini, sunt redate, pe längä articolele votate, §i numele celor care au participat la lucrärile Dietei finute la Cluj in anul 1791. Trebuie fäcutä menfiunea cä unele surse bibliografice amintesc о edifie cu о paginate diferitä, respectiv 123 de pagini de text34 35. Legätura este cea descrisä la titlul anterior, iar starea de conservare este bunä.

О lucrare istoricä in care se regäsesc informafii despre Transilvania este cea a lui Christian Schesaeus, Ruinae Panonicae, Sibiu, 1797 . Volumul, tipärit ín limba

31 Cota BV 404; Petrik, I, p. 182.

32 Cota BV 1065, coll. 1.

33 Cota BV 1065, coll. 2; Veress, II, p. 87, nr. 790.

34 Petrik, I, p. 122; Doina Nägler, op. cit., p. 269, nr. 1011-1013.

35 Cota BV 1063; Petrik, III, p. 302; Veress, II, p. 103, nr. 828; Doina Nägler, op. cit., p. 284, nr. 1077.

34