Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Hans Ganesch: Organizarea şi restructurarea învăţământului german din Reghinul Săsesc după distrugerile din anul 1848
Marisia XXXIV-XXXV Organizarea §i restructurarea invätämäntului german din Reghinul Säsesc dupä distrugerile din anul 1848 Hans GANESCH Dupä exodul sa§ilor transilväneni mai ales dupä 1990, a inceput, in zilele noastre, redescoperirea §i revalorificarea mo§tenirii lor materiale §i spirituale veche de aproape 900 de ani. A reinceput restaurarea §i conservarea monumentelor istorice (biserici-cetäti, case parohiale, §coli, case täräne§ti, arhive) cu ajutorul organizatiilor sailor din Germania, Austria §i de pretutindeni, in colaborare cu Consiliile locale romäne§ti §i Biserica Evanghelicä C.A. din Románia, integrändu-le in circuitui turistic - indeosebi pe cele din sudul Transilvaniei. In nordul Transilvaniei gäsim о exemplarä colaborare intre Consiliul local din Bistrita §i Organizatia Sa§ilor Bistriteni (HOG) emigrati. ín actualul municipiu Reghin se aflä о foarte bogatä §i interesantä istorie a populatiei säse§ti, insä actuala societate civilä suferä de memorie selectivä, incät, in vreme ce unele elemente din istoria ora§ului au cäpätat prin continua repetare §i interpretare, о aura legendarä, altele au fost condamnate la uitare. §i in Reghin invätämäntul german-säsesc are о traditie secularä. In anul 1460 este atestat documentar primul invätätor al §colii, Magister Petrus1, iar la 1483 este mentionat un altui, pe nume Mathias Wallasch2, rectori unei §coli pe längä biserica säseascä cu predare in limba latiné, a§a cum le gäsim in Evul Mediu in toate tärile din vestül Europei. Ca rectori ai §colii din Reghinul Säsesc au mai fost mentionati, de-а lungul vremii: Paulus Frank 1685, Stephanus Auner 1689, Paulus Regius 1695, Michael Dienesch 1703, Paul Bogner 1744, Georg Philip 1757, Samuel Kayzer 1800 etc. pänä in 1944. Prima scoalä, pentru bäieti, dar §i pentru fete, s-а aflat intr-un turn, in sudestul zidului de apärare, cam la intrarea in curtea clädirii de pe strada Cälära§ilor a actualului Gimnaziu de stat „Augustin Maior“.3 ín timpul nationalismului comunist, s-а incercat, §i unii incearcä §i acum, din päcate, a se face о conexiune intre aceastä §coalä latiné §i latinitatea romäneascä, sugerändu-se prin aceasta prezenta romäneascä, in acea vreme inexistentä in Reghinul Säsesc. 1Documentul datat 1 ianuarie 1460 se aflä pästrat Tn arhiva ora§ului Bistrita, la Arhivele Nationale, Serviciul Judetean Cluj, Cluj-Napoca; Cf. H. Ganesch: Istoricul invätämäntului german la Reghinul Säsesc-Reghin, ed. Tipomur Tärgu-Mure§, 2012, p. 7-8, 52. ”„Registrum Juris civilis“ din 7 martié 1483, aflat ín Arhiva ora§ului Bartfa (Bartfeld) Slovacia. Informatia se aflä pästratä ín Sammlung Alzner (Colectia Alzner) de la Biblioteca Transilvaneana Gundelsheim (Germania). 3Heinrich Schuster, Das Sächsisch-Regener Gymnasium.Eine kulturhistorische Studie, in Programm des evangelischen Gymnasiums A.B. und der mit demselben verbundenen Lehranstalten in Sächsisch-Regen am Schlüsse des Schuljahres 1899/90, Sächsisch-Regen, 1890, p.11. 323
