Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Hans Ganesch: Organizarea şi restructurarea învăţământului german din Reghinul Săsesc după distrugerile din anul 1848
Marisia XXXIV-XXXV Dupä reforma lutheranä din Transilvania - la Reghinul-Sásesc ea a fost introdusä in anul 1551 in vremea preotului Kimpius4 - limba germanä devine limba de predare §i in aceastä §coala. Sa§ii au fost printre primii din lume care au implementat invätämäntul obligatoriu, conform Hotärärii Consiliului Sinodal al Bisericii Evanghelice din 1722. ín decursui evenimentelor anului revolutionär 1848/49, clädirea §colii de bäieti, construitä in anul 1778, cät §i cea a §colii de fete, construitä la 18315, au fost mistuite de fläcäri. Activitatea didacticä s-а desfä§urat, dupä acest dezastru, in diferite case neincendiate din ora§. Comunitatea säseascä a inceput planificarea construirii unui nou edificiu §colar, dar au apärut mari greutäti in finantarea edificiului, populatia fiind pauperizatä in urma distrugerii tärgului. Reghinul Säsesc, primise ca despägubire, un imprumut de la stat in valoare de 200.000 fl., iar de la natiunea säseascä unul de 125.000 fl.6 Odatä cu ridicarea problemei construirii unei §coli noi, s-а hotäri, in cadrul §edintelor Consistoriului evanghelic local din 7 decembrie 1853 §i 9 martié 1854, transformarea §colii civile intr-o §coalä realä inferioarä care avea sä ducä, in viitor, la crearea §colii reale superioare, „care sä tinä cont, in dimensiunea ei §i de „frumusete §i demnitate“, calculändu-se pentru aceasta о capacitate de 10-15 incäperi. Suma necesarä estimatä se ridica la 10-15.000 fl., aceasta urmänd a fi imprumutatä, cu dobänzile respective, de la stat, §i s-au inceput demersurile necesare in acest sens. Räspunsul la aceasta cerere nu se cunoa§te, dar se pare cä a fost negativ, ca §i räspunsul la cererea lansatä la adunarea Magistratului Comunitätii §i Presbiteriului evanghelic din 11 iunie 1856, desfä§uratä sub conducerea comisarului judetean cesaro-cräesc Carl von Eichhorn, unde s-а cerut un imprumut de 46.000 fl.7 Dupä aceste e§ecuri §i sub presiunea acestei situatii insuportabile, la data de 27 iulie 1861, s-а intrunit adunarea lärgitä a reprezentantilor comunitätii evanghelice, care a hotärät constructia in regie proprie §i cu mijloace ce urmau a fi procurate din alte párti. Tot in aceastä adunare s-а hotärät reconstruirea §colii de fete, pentru a se putea gäzdui §coala Elementarä §i noua §coalä Realä. Fetele urmau sä ocupe sälile vechii §coli de bäieti de pe längä casa parohialä. Se prevede totodatä supraetajarea clädirii §i prelungirea ei spre sud, ocupänd, prin aceasta, sträduta care se aflä pe aceastä laturä a clädirii. Adunarea a aprobat acest proiect pe loc §i in plin entuziasm Compania Daniel a donat 100.000 de cärämizi, a doua zi Michael Wachner doneazä la rändul lui incä 50.000 de bucäti. Pe aceastä bazä s-a j inceput deci constructia, care a fost incredintatä maistrului zidar Johann Müller care a primit suma de 2.000 fl.8 4Josef Haltrich, Zur Geschichte von Sächsisch-Regen seit den letzten hundert Jahren, in Archiv des Vereins, für siebenbürgische Landeskunde, Bd. 3/1858, Kronstadt, 275. 5Cf. Dorin-loan Rus, Aspects of everyday life and natural phenomena as recorded in the chronicle of the Elsen family from Reghin (1704-1853), in Transylvanian Review, Cluj- Napoca, 4/2011, p. 65-76. 6Cf.Wilhelm Hellwig,D/'e Entwicklung der Sächsisch-Regener ev. Knabenschule seit dem Jahre 1848, (Dezvoltarea §colii evanghelice de bäieti din Reghinul Säsesc incepänd cu anul 1848) in Programm der evangelischen Unter-Realschule in Sächsisch-Regen am Schlüsse des Schuljahres 1864/65 p.18. 7Ibidem, p. 24. 8lbidem, p. 26. 324
