Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Zrinyi András: Istoria străveche şi veche a oraşului Reghin (schiţă arheologică)
Marisia XXXIV-XXXV puncte care pänä ín prezent nu au fost cercetate sistematic §i despre care autorul presupune cä ar fi urme de cetäti dacice. ín perioada stäpänirii románé (106-271 e.n.) teritoriul ora§ului Reghin de astäzi inträ ín marea arterä de arculatié a Imperiului. Drumul strategic ce lega Potaissa (Turda), sediul legiunii a V-a Macedonica de unitätile militare amplasate de-а lungul limesului dacic, granita de est a Imperiului, trecea, cu atingerea presupusului castru de Ia Criste§ti, prin Reghin, indreptändu-se spre castrul de Ia Bräncovene§ti, iar de acolo spre Orheiul Bistritei. Nu este de mirare faptul cä Ia Reghin s-а descoperit о inscriptie, publicata ínca ín anui 186523. Textui inscriptiei funerare elogiazä pe defuncta Aurelia Priscilla: D • M AVRELIAE • PRISCILLAE CONIVGI • PIETATE • ET CASTITATE INCOM PARABILI • AVRELIUS SABINVS ■ PRIMIPILARIS Unii autori sustin ca la locul numit („Saspart”) unde s-ar fi descoperit §i inscriptia de mai sus, ar exista urmele unui castru roman de pämänt24. Pänä ín prezent aceastä ipotezä nu a fost verificatä prin cercetäri arheologice, cu toate cä supozitia pare verosimilä cu atät mai mult, incät, recent au fost semnalate Muzeului Judetean Mure§ unele fragmente de ceramicä romanä, ie§ite accidental Ia lumina zilei ín hotarul vestic al comunei Solovästru. Luänd in considerare afirmatia cu privire la locul de descoperire al inscriptiei care „da spre Gurghiu”, precum §i ipoteza de lucru privind existenta unui castru in aceastä zonä, arheologiei mure§ene i se contureazä о sarcinä de prima urgentä. S-а dovedit, in urma cercetärilor íntreprinse ín ultimii ani, о altä ipotezä de lucru, discutatä mai de mult in literatura de specialitate: existenta unui castru roman la Bräncovene§ti25. Aid s-au dezvelit considerabile portiuni din főstül castru roman al unitätii militare Ala I numeri Illyricorum26. S-а putut stabili cä sistemul de fortificatie consta din zid de incintä, construit din bolovani de räu §i cärämidä (ín mai micä mäsurä), apoi douä §anturi de apärare, despärtite intre eie printr-un val de pämänt, sistem existent cel putin pe laturile de NV §i NE ale castrului. íntinderea aproximativä a fortificatiei а fost de 2,55 ha. Nici pänä in prezent nu s-а putut stabili, dacä latura SE a ei а avut, sau nu, un zid de incintä §i §anturi, aceastä laturä fiind protejatä de о rupturä a malului ce dä spre Mure§, avänd о cädere de 27 m. Zidul de incintä, legat cu mortar de var, era consolidat prin numero§i contraforti exteriori, 23 Michael J. Ackner, Friedrich Müller, Die römischen Inschriften in Dacien, Wien, 1865, p. 166, nr. 792, cu mentiunea cä Neigebauro plaseazä, gre§it, la Gurghiu. 24 Roska, ErdRep, p. 260, nr. 85. 25 D. Protase, A. Zrinyi, Castrul roman de la Bräncovene§ti In valea Mure§ului. Säpäturile din anii 1970-1973, „Marisia", V, 1975, pp. 57-69, cu intreaga bibliografie citatä. 26 Ala = trupä militarä auxiliarä formatä din 1000 de cäläreti, foarte mobilä. De obicei stationau in castrele limitane, de unde se deplasau spre turnurile de pazä amplasate pe granitä, respective aveau posibilitatea sä acorde interventie castrelor invecinate. 319
