Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Zrinyi András: Istoria străveche şi veche a oraşului Reghin (schiţă arheologică)
Marisia XXXIV-XXXV construiti ulterior ridicárii zidului. Majoritatea zidurilor au fost scoase, cäteodatä chiar §i temelia, resturile castrului fiind considerate о adeväratä „carierä” de materiale de constructii in scopurile Tnältärii castelului feudal, care intr-un colt, se suprapune chiar castrului de odinioarä. Amenajärile de térén efectuate mai ales Tn ultimii douä sute de ani, au räscolit incinta castrului, Tngreunänd cercetärile sistematice. Din §antul de apärare de pe latura NV au fost recoltate importante monumente sculpturale, printre care amintim „Lupoaica de la Bräncovene§ti”, reprezentarea fidelä a Lupéi Capitolina, piesä splendida lucratä Tn basorelief care fäcea parte, probabil, dintre metopele fixate pe altarul castrului, Lupoaica fiind simbolul Romei. Altä piesä importantä este inscriptia funerarä a lui Aurelius Valens, sesquiplicarius (intendent) al trupei militare de aid27. Subliniem Tn mod special descoperirea Tn vicus (a§ezare civilé) de lángé castru, a unor fragmente de ceramicä dacicä, modelate cu mäna, Tmpreunä cu ceramica ro§ie románé, de facturä Criste§ti, dovadä de necontestat a sintezei daco-romane ce se desfä§ura Tn ace§ti 165 de ani pe teritoriul provinciei Dacia. Cäteva nume de rezonantä traco-dacicé (Dassius, Zetsi), prezente pe matériáiul sculptural recoltat, Tntregesc §irul materialelor documentare din acest domeniu. Din perioada stépánirii románé, eventual perioada urmätoare retragerii aureliene, putem cita un depozit de unelte agricole de facturä daco-romanä, descoperit la Dedrad28, depozit compus din fiare de plug, topoare, man§oane §i inele pentru plug §.a. Zona Reghinului rämäne locuitä §i Tn perioada de dupä retragerea armatei §i a autoritätilor (271 e.n.) cänd, pe teritoriul fostei provincii se stabilesc, mai Tntäi, dacii liberi imigrati disnpre E, cät §i dinspre V, dintr-un mediu sarmato-iazig29; trecánd apói, valuri de diferite popoare migratoare care träiesc Tntr-o simbiozä pa§nicä cu poporul daco-roman, care asigura baza economicé a vietii sociale de atunci. Dovezile din aceastä zonä sunt elocvente, mai ales cele cu privire la circulatia monetaré. laté §irul acestor descoperiri de maximé importantä30: Tn ora§ul Reghin (sau Tmprejurimi?) au fost descoperite 33 de monede, donate Tn 1859 Liceului sésesc din Sighi§oara (doué dintre acestea se mai péstreazé Tn colectiile Muzeului din Sighi§oara: un bronz de la Maximianus Herculis, emis Tntre 286-294 d. Hr. §\ un bronz al lui Constantius II, emis la Siscia Tntre 351-354). Descoperirile din sec. IV d. Hr., legate de cultura Säntana de Mure§, continuä cu vasele de ceramicä, dezvelite Tn cadrul unor säpäturi de sondaj la Bato§, Tn apropierea grajdurilor C. A. P., recuperate dintre urmele unei locuinte a culturii amintite mai sus. ín aceea§i zonä längä Bato§, Tn apropierea mormintelor scitice dezvelite aici, s-а descoperit §i un vas piriform, datat Tn sec. IV-V d. Hr.31. La Bräncovene§ti, Tn sectiunea III a säpäturii, s-а gäsit un vas fragmentar, 27 D. Protase, A. Zrínyi, op. cit., pl. XXVIII, 1,2 §i pl. XXIX, 2. 281. Glodariu, M. Cämpean, Tn SCIV, 17, 1966, 1, pp. 19-32. 29 N. Vlassa, О pätrundere din vest a dacilor pe teritoriul fostei provincii Dacia, in secolul al IV-lea e.n., SCIV, 16, 1965, 3, pp. 501-518. 30 A se vedea: A. Zrínyi, Repertoriui localitätilor din judetul Mure§ cu descoperiri arheologice din secolele lll-XIII, ín „Marisia", VI, 1976, pp. 125-151 §i bibliográfia citatä acolo. 31 A. Vasiliev, op. cit., Tn ActaMN, III, 1966, p. 412. 320
