Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Zrinyi András: Istoria străveche şi veche a oraşului Reghin (schiţă arheologică)

Marisia XXXIV-XXXV

Muzeului de arheologie din Tárgu Mure§, §i Vasile Párvan, íntemeietorul §colii moderne de arheologie romäneascä, cel care a determinat §i a pus ín valoare depozitul compus din 8 várfuri de lánci, 10 celturi fragmentare, 14 seceri fragmentare, 14 brätäri, de asemenea fragmentare, 6 fragmente de fibule §i bráie, precum §i vestita fibulä cu pandantive, о capodoperä a civilizatiei protodacice4 * * * * * * * * * 14.

ín sec. VI í. Hr. pätrund pe teritoriul patriei noastre triburile nomade indoiraniene ale scitilor, triburi ce se stabilesc de-а lungul Mure§ului §i in väile afluentilor lui. Aceste triburi sunt relativ repede asimilate de locuitorii bä§tina§i ai acestor meleaguri. Urmele civilizatiei lor specifice sunt prezente §i in zona Reghinului: la Bato§ s-au descoperit douä morminte scitice. Primul, salvat in 1924, continea, in afarä de schelet, numai värfuri de sägeti. AI doilea, dezvelit in 1964, continea in inventar un vas mare, aprox. 40-50 de värfuri de sägeti din bronz §i un akinakes cu antene, din fier15. In anul 1894 s-au mai achizitionat, tot din aceastä localitate de Muzeul Brukenthal din Sibiu, 25 de märgele de pastä cu „ochi de päun” §i trei brätäri de bronz16.

ín 1967 la Bäita au fost descoperite trei morminte scitice. Din inventarul lor sunt demne de mentionat doi cercei de electron cu cap conic, precum §i о falerä de aur de forma unei calote sferice, unicul de pe teritoriul patriei noastre17.

Latén-ul dacic (300 i. Hr.. - 100 d. Hr.) are §i el, numeroase vestigii in zona care ne retine atentia. Releväm aici, in primul ränd, о imitatie de tetradrahmä a lui Filip II, precum §i о imitatie de denar roman familiar, descoperite chiar la Reghin18, ajunse in colectiile Muzeului din Sighi§oara. Alta imitatie de tetradrahmä a lui Filip II, descoperitä la Dedrad, a ajuns, de asemenea in colectiile muzeului amintit19. ín aceea§i ordine de idei mentionäm descoperirea in 1869, la Petelea a unei cantitäti de peste 200 de imitatii de drahme amfipolitane, cu diametrul de 32-35 mm §i greutatea individual de 10 g, tezaur ce a ajuns la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Tezaurul contine imitatii din seria cu capul Dianei, ín douä variante. Piesele dateazä din anii 158-146 i. Hr.20. Este indeob§te cunoscut faptul cä circulatia monetarä a dacilor era asiguratä prin imprumutarea unor modele de monede din lumea greco-macedoneanä §i romanä21. Frecventa descoperirilor in valea superioarä a Mure§ului atestä о populare masivä de cätre daci a acestor zone.

Arheologul M. Roska22 atrage atentia cercetätorilor asupra unor urme de cetate situate intre Reghin §i Jabenita: „Cetatea släninii” §i „Cetatea fetelor”,

4 A. Filimon §i V. Párvan Tn Dacia, I, 1924, pp. 343-358 §i 359-362; piesele se aflä Tn

colectiile Muzeului judetean Mure§.

15 V. Vasiliev, Un nou mormänt scitic descoperit la Bato§, Tn ActaMN, III, 1966, pp. 411 -420.

16 Ibidem.

17 V. Vasiliev, Podoabe de metal pretios din morminte scitice ín Transilvania, Tn ActaMN, VII,

1970, pp. 41-63.

18 Roska, ErdRep, p. 260, nr. 85.

19 Idem, p. 65, nr. 17; cf. AVSL, NF, XIV, 1877, p. 77.

20 AVSL, NF, XI, 173, p. 463 (la Roska, ErdRep, p. 222, nr. 33 Tn mod eronat: X, 1872, p.

463); cf. AVSL, NF, XIV, 1876, pp. 81-8.

21 Dictionar de istorie veche a Romäniei, Bucure§ti, 1976, pp. 404-405.

22 Roska, ErdRep, p. 99, nr.50.

318