Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Zrinyi András: Istoria străveche şi veche a oraşului Reghin (schiţă arheologică)
Marisia XXXIV-XXXV bronzului (o lamä de cuartit, precum §i vasele-bol fragmentare, caracteristice culturii Tisa III). A§ezare de acela§i tip va fi existat §i la Reghin (vezi toporul de serpentinä amintit mai sus). ín colectia „Mihail M. Cámpean” a Muzeului judetean Mure§ se aflá, recoltate de asemenea din zóna Dedrad - Goreni - Bato§ de neuitatul cercetätor pasionat al acestor meleaguri, о serie Tntreagä de materiale ceramice care Tmbogätesc numärul descoperirilor cu privire la aceastä epocä4. in timpul perioadei de tranzitie la epoca bronzului se stabilesc pe teritoriul patriei noastre acele triburi indo-europene care, asimiländ fondul local din neolitic, vor da nähere unor semintii prototracice (cultura Cotofeni)5. In perimetrul ora§ului s-au descoperit fragmente ceramice cu decor meandric §i märgele de lut ars6, apartinänd perioadei de tranzitie. Urme ale culturii Cotofeni s-au descoperit la Breaza, Tntr-o „a§ezare preistoricä” situatä pe malul stäng al päräului Lut7 precum §i la Voivodeni, Tn curtea §colii generale8. Civilizatia tracicä de pe aceste meleaguri atinge culmea la sfär§itul epocii bronzului, Tn cultura Sighi§oara - Wietenberg, ce reprezintä totodatä §i apogeul metalurgiei bronzului. Prin iscusinta §i inaltul nivel al tehnicii, tracii se Tnscriu Tn marea circulate a märfurilor din Europa. Descoperirile fäcute Tn zóna Reghinului ne permit reconstituirea acestei realitäti. Chiar din perimetrul ora§ului se cunoa§te un celt de tip transilvänean §i alte douä de tip central - european9. De la Dedrad a ajuns Tn colectiile Muzeului Brukenthal din Sibiu о verigä de bronz10. ín colectiile fostului liceu evanghelic din Reghin au existat douä celturi de bronz descoperite la Jabenita11. De la Breaza se cunosc douä ce§ti splendide, cu decorul meandric incizat, caracteristic culturii Sighi§oara - Wietenberg. Piesele descoperite se aflä Tn colectiile Muzeului Judetean Mure§12. Trecerea la prima perioadä a epocii fierului (Hallstatt, cca. 1200-300 T.e.n.) nu Tnseamnä abandonarea uneltelor §i podoabelor de bronz. Ele au о largä circulate Tn tot timpul de formare a poporului geto-dac. La Breaza s-au descoperit douä piese de bronz, purtänd urme de ruginä de fier: un värf de lance §i о secerä13. Oxizii de fier constituie dovada cunoa§terii §i utilizärii fierului Tn aceastä perioadä. Cea mai splendidä descoperire ce dateazä din prima etapä a epocii fierului, este vestitui depozit de bronzuri de la Suseni, legatä de douä nume de prestigiu Tn lumea arheologicä: descoperitorul lui, Aurel Filimon, fondator al 4 Mihail Peticä, Colectia Mihail M. Cämpean, Tn Marisia, VII, 1977, pp. 5 V. Lazär, A§ezäri de inältime cu terase ale culturii Cotofeni in Transilvania, Tn „Marisia”, VII, 1977, p. 34; cf. ;i bibliográfia citatä acolo. 6 Roska, ErdRep, p. 260, nr. 85. 7 Idem, p. 37, nr. 81. 8 M. Peticä, Urme ale continuitätii in valea superioarä a Mure§ului. Comunicare sustinutä la Sesiunea §tiintificä a Muzeului Unirii din Alba lulia, 30 noiembrie -1 decembrie 1977. 9 Roska, ErdRep, p. 260, nr. 85. 10 Idem, p. 65, nr. 17. 11 Idem, p. 99, nr. 50. 12 Nr. Inv. 3838, 3839. 13 Roska, ErdRep, p. 37, nr. 81. 317
