Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Zrinyi András: Istoria străveche şi veche a oraşului Reghin (schiţă arheologică)
Marisia XXXIV-XXXV Descoperiri privind paleoliticul (epoca pietrei cioplite, 600.000 - 5.500 T.e.n.) nu s-au efectuat Tn aceastä zonä; pe tot cuprinsul judetului Mure§ nu avem, de altfel, о statiune certä a acestei epoci. Presupunem totu§i existenta existenta unor comunitäti omene§ti pe cursul superior al Mure§ului; apele termale de la Toplita, precum §i sarea de la Jabenita §i Ideciu de Jos constituie conditii care ar fi putut favoriza a§ezarea omului primitiv Tn aceastä zonä. Neoliticul (epoca pietrei §lefuite, 5.500 - 2.000 T.e.n.) este mai bine documentat in zona de care ne ocupäm. De pe Dealul Cire§elor (Kirschberg) este semnalat un topor de calcar, piesä care a ajuns in Muzeul din Sighi§oara, Tncä Tnainte de primul räzboi mondial. Din Tmprejurimile ora§ului Reghin se aminte§te un topor de serpentinä (färä amintirea formei) §i unul cu ceafa latä (fára a fi amintitä materia primá)1. Un alt topor de gresie este semnalat chiar din ora§, neamintindu-se, nici de aceastä datä, forma lui2. La intrebarea: ce fei de culturi sunt reprezentate prin aceste unelte? - räspunsul este dat de investigatiile din Tmprejurimi. ín octombrie 1967 Muzeul Judetean Mure§ a efectuat säpäturi de salvare Tn hotarul „Torma§” al satului Goreni (com. Bato§)3. La rändul acestor investigatii au ie§it Ia lumina zilei, numeroase vestigii ale culturii materiale §i spirituale omului din neolitic. A^ezarea de la „Torma:?” fiind la suprafatä, stratigrafia ei a fost deranjatä de agricultura intensivä. S-au putut observa, totu§i, urmele unor locuinte circulare Tn plan, dintre care s-а recoltat о cantitate considerabilä de unelte de piaträ (topoare §lefuite din serpentinä §i calcar, plate, trapezoidale, räcäitoare din silex §i bazalt, rä§nitä cu piaträ de frecat, lame de bazalt §i gránit), un värf de sägeatä din silex, retu§at, greutäti plate din lut ars pentru räzboiul de tesut, fragmente de vase ceramice, precum §i numeroase fragmente de idoli din lut ars. Rä§nita neperfectionatä trädeazä о agriculturä extensivä, Tnlesnitä de defri§ärile de teren executate cu topoarele §lefuite cu о perfectie uimitoare. Värful de sägeatä ne aratä cä vänätoarea ocupä Tncä un loc important Tn asigurarea hranei. Greutätile de räzboi de tesut gräiesc despre torsul §i tesutul, Tndeletniciri care presupun, pe de о parte, cre§terea animalelor (läna), iar pe de altä parte, cultivarea unor plante fibroase (in? cänepä? eventual valorificarea urzicii?). Despre о Tndeletnicire de preparare - evident Tn scopuri vestimentare - a pieilor märturisesc räcäitoarele de silex care aveau §i aceastä functionalitate. ! Idolii feminini, avänd forme steatopige, sunt legati de cultul fertilitätii §i fecunditätii, Tn acela§i timp fiind §i reprezentäri ale sträbunicii venerate а acestor ginti matriarhale. Ne atrage atentia ornamentica acestor idoli care sugereazä vestimentatia tesutä, Tmpodobitä, a femeilor din acele vremuri. Analiza fragmentelor de ceramicä, comparändu-le §i cu formele uneltelor de piaträ, precum §i cu idolii, aratä Tn mod destul de dar cä a existat aid о a§ezare din perioada finalä a epodi neolitice (culturile Petre§ti §i Cucuteni - Ariu§d), vädind §i anumite elemente ale perioadei de tranzitie la epoca 1 Roska, M., Erdély régészeti repertóriuma, I, Kolozsvár, 1942, p. 260, nr. 85 2 Martian, I, Repertoriu arheologic pentru Ardeal, Bistrita, 1920, p. 32, nr. 548 3 Zrínyi, A. - Morariu, L, Jurnalul de §antier Bato§, manuscris Tn arhiva Muzeului Judetean Mure§; cf. „Vörös Zászló", nr. 255, 29 octombrie 1976. 316
