Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Eugeniu Nistor: Giuluş – pagini de monografie
Marisia XXXIV-XXXV Un document din anul 1479 ii prezintä pe domnii de pämänt din localitatea Giulu§. Astfel, la 3 octombrie 1479, regele Mátéi Corvin doneazä Giulu§ul §i alte cinci sate din jur lui Szentpali Miklós. ín 1488 Kisfaludi Balint T§i vinde casa nobiliarä, Tmpreunä cu о pädure, numitä Ökrös (probabil lcri§), de längä Giulu§, lui Rákosi Gaspar. ín 23 noiembrie 1493, satele Giulu§ §i Läscud ajung pe mäna fratilor Hassznayzai Ferencz §i Márton, care au devenit proprietarii lor de drept. Alti stäpänitori de pämänt ín satui Giulu§, Tn anul mentionat, erau familiile: Kerellö, Hassznayyzai, Bolyai, Szentgyörgyi, Kasuhi, Yesszodi, iar, Tn 1482, chiar loan Corvin de Hunedoara (1473-1504), fiind vorba de fiul mareului rege al Ungariei (Matei Corvin) §i nepot de fiu al lui lancu de Hunedoara, care era (atunci) duce de Glogow (Silezia) §i ban al Coroatiei §i Slavoniei. ín secolul al XV-lea, satui Giulu§ era proprietatea nobililor Tobia§i. Documentele vremii atestä faptul cä, Tn anul 1505, fiii Anei Tobia§i T§i pretind drepturile lor, dupä marná, din satele Giulu§, Bord, Bobohalma etc. Comitatui Tárnává e socotit ca unul din cele §apte judete mai vechi organizate de statul feudal maghiar (Cetatea Küküllo, mentionatä la 1197, a apartinut acestui comitat), in secolul al XV-lea, comitatui ocupa, Tn linii mari, teritoriul Comitatului Tárnává Micä din timpurile din urmä (sfär§itul secolului al XlX-lea) §i avea patru cetäti: Uioara, Cetatea de Baltä, Micäsasa §i Bahnea. Pe vremea lui Stefan cel Mare §i Petru Rare§ exista о stäpänire romäneascä Tn pärtile acestea, avänd ca feud Cetatea de Baltä, de care apartineau opt sate. ín statistica din 1760-1762, comitatui e arätat cu 112 sate, Tn 1779 cu numai 85 de localitäti, grupate Tn douä cercuri. La 1784 comitatui a fost lärgit, adäugändu-i-se scaunul Mure§, pentru ca la 1790 sä se revinä la vechea organizare. ín Repertoárul din 1808, comitatui cuprindea douä cercuri: de Sus §i de Jos, fiecare cu cäte trei plä§i. Aceastä Tmpärtire о gäsim §i Tn 1813, §i anume: Tn Cercul de Jos, cu plä§ile: Gäne§ti - cu 16 sate, lernut - cu 24 sate (din care fäcea parte §i localitatea Giulu§) §i Tätärloca - cu 25 sate, iar Cercul de Sus, cu plä§ile: Cund - cu 18 sate, Nade§ - cu 16 sate §i Zagär - cu 14 sate. La 1837 TI gäsim cu douä cercuri: de Jos §i de Sus, fiecare cu cäte trei plä§i. Prin delimitarea comitatelor, Tn anii 1876-1877, s-а format Comitatui Tárnává Micä, din care a fäcut parte §i localitatea Giulu§, care a existat páná la organizarea administrate Tn raionare.17 ín 27 februarie 1710 - la Suplac, un document dä informatia cä, pentru iarna anului 1723, satului Giulu§ i s-au repartizat urmätoarele taxe: 54 florini, 10 cäble de grau, JO cäble de oväz, §i 3 florini - reprezentänd cheltuieli extraordinäre militare.18 in 1735, la Tärnäveni, conform planului de repartizare pentru iarna anului 1735, a impozitului militar extraordinär din Comitatui Tárnává, satui Giulu§, din Cercul de Jos, trebuia sä pläteascä 170 florini renani §i sä dea douä cable de gräu §i una de oväz - fiind considerat printre cele mai mici localitäti ale comitatului Tárnává din acél timp.19 17 V. Merutiu, Judetele din Ardeal §i din Maramure§ pänä in Banat, Institutul de Arte Grafice Ardealul, Cluj, 1929,’ pp. 141-143. 18 Serviciul Judetean al Arhivelor Nationale-Mure§ (Tn continuare SJAN-Mure§), Fond Comitatui Tárnává, registrul nr. 5, fila 72. 19 Idem, dosar nr. 51, fila 8. 283
