Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Ion Zainea, Vilsonia Balog: Cultura şi cenzura. Cazul revistei "Familia" din Oradea (1966-1970)

Marisia XXXIV-XXXV

privire la eficacitatea indrumärilor venite din afarä”5. Pasajul, evident, n-a apärut, dar datoritä mundi cenzorilor putem acum sä-l cunoa§tem, pentru a vedea cä existau Tncä oameni care nu se temeau sä spunä ce gändesc. Incercänd sä räspundä unor lipsuri din diferite domenii de activitate, Gh. Grigurcu trägea un semnal de alarmä, care pentru cenzori era un avertisment la adresa statului, prin versurile sale din poezia „Ulciorur, din care citäm: „Se satura ulciorul cu ce-i promitem/§i nu mai cere apä de la о vreme/Ne poartä a§a/Cum §i noi l-am purtat'6. Unele materiale, potrivit aprecierii cenzorilor, tratau Tn mod gre§it trecutul istoric national, a§a cum era cazul articolului „1 Decembrie 1918", de Ion Bratu, Tntrucät scotea Tn evidentä contributia lui luliu Maniu la realizarea Unirii, ori prezentau Tn mod eronat „realizable" partidului §i statului Tn domeniul formärii cadrelor de specialitate, a§a cum fäcea Traian Her§eni, care, Tn „Cronica sociologicä" din nr. 12 al revistei, opina cä suntem departe de a avea cadre cu pregätire care sä serveascä cerintelor economiei, deoarece absolventii Tnvätämäntului superior „au о pregätire generálé frumoasä, dar sunt incapabili sä exercite о muncä precisä, cu aplicatii directe §i imediate in productie sau in orice alt sector de activitate”. „Posibil de aplicat la prezenf, deci cu aluzii la ordinea comunistä, era consideratä piesa Tn trei acte „Brutus §i fiii sä/”, de §tefan Augustin Doina§, Tn care autorul Tndemna prin personajele sale: „Nu te terne, poporul e cu noi...poporul nu §tie ce vrem noi...poporul nu §tie ce vrea el insu§f’7.

A§a cum se relevä Tn Darea de seamä pe semestrul 11/1967, depistarea acestor sesizäri a fost posibilä datoritä lecturärii atente, numär de numär, a revistei de cätre lectorul responsabit §i Tntregul colectiv. Practica lecturärii materialelor de cätre Tntregul colectiv §i confruntarea sesizärilor Tnainte de a fi comunicate D.G.P.T. Bucure§ti, se dovedea a fi eficientä. ín marea lor majoritate, sesizärile au coincis cu cele ale Centrului, care, respectändu-§i statutul de organ de Tndrumare, avea de fiecare datä sesizäri Tn plus. A§a de pildä, Tn nr. 1/1967 al revistei „Familia”, Tn articolul „Transilvania, factor activ al unitätii nationale" de Ion Bratu, D.G.P.T. semnala pentru a fi scos §i paragraful: „Tot in transilväneni i§i punea increderea Ion Cämpineanu, conducätorul opozitiei din Ob§teasca adunare, cänd se gändea sä alcätuiascä о confederate impreunä cu särbii pentru a crea о barierä intre Rusia §i Turcia”. Cerea, de asemenea, sä se modifice urmätorul paragraf din cronica teatralä

„Vara imposibilei iubiri’: Vara in cauzä nu este un anotimp oarecare, ci

desemneazä un moment istoric bine determinat, total impropriu desfä§urärii unor sentimente curate. Este vorba de agitata varä a anului 1944". Din cuprinsul nr. 2/1967 al revistei, D.G.P.T. a cerut sä fie semnalatä organului de partid schita „Sanda” de Horia Ardelean, care a indicat redactiei eliminarea ei, §i sä fie atenuat spiritul critic din nota „Lumea sau valorile”. La sesizarea organului de Tndrumare central, Tn nr. 3 al revistei s-au fäcut urmätoarele modificäri: articolul „Bihorul in lumina toponimief a fost Tnlocuit de un interviu cu prof. univ. Nicolae Cristescu, au fost scoase §i versurile lui Kiril Karaldyi, iar Tn spatiul creat a intrat un material pe tema echipelor de brigäzi artistice, semnat de E. Enghel §i un interviu al lui Stelian Vasilescu pe terna creatiei poetice a lui Adrian Päunescu. In nr. 4 al revistei, D.G.P.T. recomandä ca finalul materialului „Trecerea marelui präg” de Coriolan

5A.N.-S.J.BH, Fond D.G.P. T.-U.O., dos. 6/1967, f. 20.

6 Ion Zainea, Cenzúra, cenzori §i cenzurati. Din activitatea colectivului D.G.P.T. Oradea (1966-1977), Tn Marian Petcu (coordonator), Cenzúra in spatiul cultural romänesc, Editura Comunicare.ro, Bucure§ti, 2005, p. 215.

7 A.N.-S.J.BH, Fond D.G.P. T.-U.O., dos. 5/1967 f. 36.

264