Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale

Marisia XXXIV-XXXV

l-а gäzduit cäteva zile. Cu primul a fäcut о vizitä la Avrig, oprindu-se la mormäntul lui Gheorghe Lazar61. Intr-o altä zi au ajuns in localitatea Gura Räului care i-a oferit

Curtea de Arge§ in vara anului 1885/ vol. II); Dim. R. Rosetti, Dictionarul contimporanilor, editia l-a, Editura Litografiei „Populara", Pasagiul Román nr. 12, 1897, p. 63 /sunt mentionate lucrärile tipärite pänä la 1885/; Virgiliu Z. Teodorescu, Remember Nicolae В. Densu§ianu, ín „Meku", Bucure§ti, vol. 5, nr. 3 (44), martié 2011, p. 16-17).

61 Gheorghe LÁZÁR (5 iunie 1779, Avrig, jud. Sibiu - 17 septembrie 1823, Avrig). Studii la Avrig, Sibiu, filozófia §i dreptul la Cluj §i la Viena, de teologie, filozofie §i inginerie. La Karlowitz, i-a fost blocatá hirotonisirea pentru a nu fi ales episcop un román. Revenit ín Transilvania, pentru scurt timp este profesor la Sibiu, unde, pentru vederile sale liberare, a devenit persoanä non grata. Fiind oprimat, a venit la Bra§ov devenind perceptorul copiilor familiei Bärcänescu. Dupä scurta escalä bra§oveanä a trecut cu aceastä familie in Tara Romäneascä, fiind intr-o primä etapä inginer topometrist, realizator al unor valoroase planuri de mo§ii, precum §i perceptor al copiilor unor mari boieri, receptivi la reformele necesare propä§irii tärii. Boierii doritori de reformarea tärii l-au sprijinit in concretizarea intentiilor sale, Gheorghe Lazár dovedindu-le, prin activitatea sa de inginer hotarnic, cä limba romána poate fi folositä Tn toate activitätile statului. Militänd pentru §coala ín limba romána, gäse§te sprijinul mai multor mari boieri, inclusiv al banului Bäläceanu, efor al fcolilor, care intocmesc о anafora ce a condus la numirea lui de cátre Vodä Caragea ca „dascál” la 24 martié / 5 aprilie 1818 pentru a préda aritmetica, geometria §i geográfia la §coala de la Sf. Sava unde a sustinut cursurile in limba románé, punánd astfel bazele primei §coli superioare in limba nationalá. El a extins programa predánd §i geográfia istoricá, gramatica §i filozófia. Autor de manuale, a creat in jurul säu о pepinierá, din rándurile elevilor sái s-au afirmat elementele care au condus destinele románe§ti spre propá§ire in deceniile urmátoare. La izbucnirea revolutiei conduse de Tudor Vladimirescu a fost aláturi de acesta, fiindu-i sfátuitor de tainá §i om al calculelor de natura preciziei tragerilor de artilerie, inclusiv al aceleia care a avertizat pe boierii trádátori reuniti in incinta bisericii Ölteni. Gestul säu a fost sanctionat ulterior prin temporara suspendare a cursurilor §colii. Bolnav, s-а retras pentru scurt timp in casele lui Ion Heliade Rädulescu, ca apói sä päräseascä Bucure§tiul pentru a merge la Avrig unde a decedat. Caz rarisim la románi, fo§tii elevi i-au dús pe mai departe crezul, contribuind la propá§irea neamului §i totodatä manifestándu-§i constant preocuparea de a-i conferi cuvenita cinstire. Formele de manifestare au fost variate. De la construirea edificiului „Academiei”, de fapt al Universitátii, pe vatra fostei §coli de la Sf. Sava, prin ináltarea ín fórul public a unor monumente, prin atribuirea numelui säu unor prestigioase unitäti de invätämänt, prin constituirea unuia din inaltele premii conferite de Academia Romänä, pänä la alte multe, Gheorghe Lázár este о mo§tenire pentru neamul romänesc de mäine Pentru artistul Costin Petrescu, personalitatea lui Gheorghe Lazär a fost о permanentä preocupare in decursui anilor revenind, elaboránd mai multe variante, inclusiv cele existente in locuinta sa, azi Casa memorialä „Costin Petrescu” (vezi §i: §tefan Pop, Colegiul National Sf. Sava, in „Boabe de grau", Bucure§ti, anul IV, nr. 7 iuiie 1933, p. 385-419 /la p. 385 reprodus tablóul §coala lui Gheorghe Lazär/; Virgiliu Z. Teodorescu, Gheorghe Lazär - la aniversare, in „Natiunea", Bucure§ti, anul XV, nr. 254 (719) 9-15 iunie 2004, p.5 (N.B.! La о emisiune TV. 2003 gazetarul Hurezeanu relua in fata monumentului Gh. Lazär amplasat in Piata Centralä de la Sibiu flancatä de Muzeul Brukenthal formularea cä Gh. L. este fiul natural al baronului B); Dim. R. Rosetti, op. cit., p.113-114 /este mentionatä exprimarea recuno§tintei fatä de Gh. L, prin ridicarea la Bucure§ti a unui monument evocator pe locurile unde au fost clädirile fostei mänästiri Sf. Sava care a gäzduit cursurile sale. Este evocat §i ceea ce a intreprins Carol Rosetti la Avrig, la mormäntul lui Gh. L. unde a realizat un monument funerar, scriind pe placa de marmurä un text al cugetärii pilduitoare, completat cu concretizarea lui Scarlat Rosetti : PRECUM CHRISTOS PRE LAZÄR DIN MORTI A INVIAT A^A TU ROMÁNIA DIN SOMN AI DE§TEPTAT sunt mentionate lucräri elaborate/; A.N.-D.A.I.C., colectia Planuri: jud. Dämbovita, nr. 59: 1818. Planul Obislavului, jud. Dämbovita, pendinte de mänästirea Glavacioc, ridicat de Gheorghe Lazär; jud. Ilfov, nr. 59: 1820-1821 Planul mo§iei Fäntänele, jud. Ilfov, pendinte de mänästirea Särindar, lucrat de Gheorghe Lazär impreunä cu elevii §colii de la „Sf. Sava”, scara 0,130 m = 100 stänjeni, adicä un tol vienez; G. Nedioglu, Cea mai veche §coalä romäneascä, Bucure§ti, 1906; Mihai Popescu, Colegiul national „Sf. Sava” cea mai veche §coalä romäneascä, Bucure§ti, 1944; Constantin C. Giurescu, Istoria Bucure§tilor din cele mai vechi timpuri pänä in zilele noastre, Editura pentru literaturä, Bucure§ti, 1966, p. 110; Virgiliu Z. Teodorescu, О statuie a lui Gheorghe Lazär in lumina unui document inedit, in „Buletinul Monumentelor istorice”, Bucure§ti, anul XXXIX, nr. 4, 1970, Bucure§ti, p. 65)

245