Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale
Marisia XXXIV-XXXV prilejul sä audieze §i sä noteze textul baladei Vitä Cätänutä62. A poposit §i in locuinta lui Nicolae Densu§ianu, avänd prilejul de a recepta multe din cele care-i erau gazdei preocupari íntru cunoa§terea trecutului neamului románesc. Acolo a fost manifestat interesül de a traversa cununa Carpatilor pentru a trece ín Románia prin Varna Cucului63. Pentru a deveni posibilä о asemenea intreprindere gazda a corespondat cu preotul Ion Bratu din Rä§inari, solicitändu-i sä-i recomande un om care sä-l cäläuzeascä pe musafir pentru a trece in Románia pe cäi nesupravegheate de gränicerii cräie§ti. Pärintele Ion Bratu64 din Rä§inari. era om primitor, vesel §i cult, in casa cäruia intra orice carte romäneascä apärutä dincolo sau dincoace de munti. Pärintele Bratu il gäzduie§te la Rä§inari, pentru trei zile, inainte de intoarcerea tänärului in Tarä. Prezenta in aceastä familie a fost relatä ulterior de fiica preotului Aurelia Bratu65 Atentä la cele ce-i erau in preajmä, peste ani a incredintat tiparului amintirile referitoare la acest musafir. ín ,,Amintiri despre Eminescu”66 nota:,,A dormit trei nopti aid, пи in casä. Odäile sänt mid §i nu incäpeam. Aveam о cäsoaie, cum se zice prin Rä§inari, adicä un fei de bucätärie cu vaträ §i cuptor de päine. De obicei pänä da gerul, acolo dormeam eu cu bunica mea, cä era cald §i bine. Tin minte ca m-am cam bosumflat atunci cänd trebuind sä dorm intr-o lädoaie din casä. Cänd s-a dus de la noi, nu l-am väzut, cä a plecat de cu noapte cu sluga noasträ. Dar era intro luni, cä duminicä a fost nuntä mare in vecini, la care §i pärintii mei au luat parte §i l-au dus §i pe ei Eu am rämas cu bunica, iar dimineata nu l-am mai väzut. Cat a rämas aid a stat in fiecare zi cu noi la masä, acolo in bucätäria de care ti-am spus. §edea chiar längä mine pe о lavitä §i tin minte cä imi venea sä rád cat era de neindemänatec. §i sfios, de credeam cä nu §tie sä vorbeascä” Eminescu a plecat deci cätre lantul albastru al muntilor de granitä, pe sub poalele cärora sclipesc satele märginenilor, §i, ajutat de un tárán, a trecut pe potecile Rä§inarilor prin Varna Cucului, dincolo, unde il a§teptau noi popasuri §i intunecate destine67. Dupä doi ani a revenit la Sibiu insotind ca sufleur §i de fapt bäiat bun la 62 Balada Vitä Cätänutä a fost culeasä de Mihai Eminescu, iar textul l-а transeris in Mss. 2262 fiind ulterior publicat de Marie Chendi in „Literatura popularä”, p.87. 63 Vama Cucului este formularea care relevä faptul constatat: cucul e pentru täran о pasäre misterioasä, care umblä pe cäi täinuite. De aci s-а näscut zicätoarea: a trece prin vämile cucului, adicä a te strecura prin locuri tainice pentru a nu da ochi cu oamenii oficialitäti, respectiv cu cei ce aveau misiunea de a päzi teritoriul cräiesc. Astfel procedau cei hotäräti de a trece pentru a-§i pierde urma prin täri sträine. In Ardeal §i in Bucovina se zicea: a cäta vama cucului in intelesul: cä te-ncerci sä faci un lucru aparent cu neputintä. 64 Ion BRATU (1819 - 1878) preot ortodox din Rä§inari, a fost protopop, cärturar §i om politic. A fost unul dinire cei mai consecventi colaboratori ai mitropolitului Andrei §aguna §i prieten cu Timotei Cipariu. Mihai Eminescu a fost gäzduit la Rä§inari de Ion Bratu in anul 1868, timp de douä zile. Preotul i-a facilitat trecerea clandestin granita inapoi in Principate, deoarece tänärul nu avea pa§aport. Ion Bratu a era bunicul dinspre mamä al lui Octavian Goga. 5 Aurelia Bratu cäsätoritä Goga (2 octombrie 1856, Rä§inari, judetul Sibiu - 28 mai 1938, ?) a fost invätätoare timp de 40 de ani la Rä§inari, poetä, mama lui Octavian Goga. La 27 ianuarie 1880 s-a cäsätorit cu preotul ortodox Iosif Goga. impreunä au avut cinci copiii: Octavian (n. 1881-1938), Victor (n. 1882), Victoria (n. 1883), Claudia Maria (n. 1886) §i Eugen losif (n. 1888). Ca poetä fost inspiratä de ambianta mediului de la Rä§inari, trimitänd poeziile sale pentru publicare in revista "Familia", a lui losif Vulcan. 66 Aurelia Goga, Amintiri despre Eminescu, in volumul Figuri din Märginime, in care Hie Ha§eganu a reunit informatii referitoare la cärturari, indrumätori culturali §i economici, redactori de gazete poporale §i calendare, daseäli, notäri memorialistice, cälätori, arti§ti pe care le-а publicat la Editura Litera, Bucure§ti, 1976, 159 p. cu il. 67 Cornel Lungu, op. cit., p. 10 /citänd pe George Cälinescu, Viata lui Mihail Eminescu, 1932/. 246