Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale

Marisia XXXIV-XXXV

vechii prieteni precum loan AI. Lepädatu59 „student” ín clasa a Vll-a al gimnaziului romano-catolic §i Nicolae Densu§ianu60 student la Academia de Drept din Sibiu, care

desfä§oarä о amplä activitate culturalä, director al teatrului din la§i, creator de publicatii, participant ia Revolutia de Ia 1848, exilat in Ardeal §i Bucovina, Ia Paris a scos revista „Romania viitoare”, participant la realizarea §i recunoa§terea Unirii Principatelor, ministru, diplomat, membru din 1865 al „Junimii”, laureat la Montpellier, poet, publicist, prozator, dramaturg, a apreciat folclorul romänesc culegändu-l, publicändu-l §i valorificändu-l in propria creatie, membru fondator 1866, reconfirmat 2/14 iunie 1867, membru de onoare 23 august / 4 septembrie 1871 al Academiei Romane (vezi in acest sens: Virgiliu Z. Teodorescu, Mausoleul lui Vasile Alecsandri de la Mirce§ti, contributii documentare, in „Revista Monumentelor Istorice", Bucure§ti, anul LIX, nr. 2, 1990, p. 86-90 (istoria edificiului, relevänd atät contributia Academiei Romane, a arhitectului proiectant Nicolae Ghica-Bude§ti §i a pictorului Paul Molda, realizator al picturii interioare); Idem, Särbätorirea lui Vasile Alecsandri ca laureat al concursului de la Montpellier de cätre bucure§teni, in: „Anuar”, vol. IX, Ploie§ti, 1997, p. 355-363 (prezentä la Bucure§ti era ceva accidental §i de cät mai scurtä duratä). Un incendiu de la Mirce§ti i-a reclamat о mai indelungatä prezentä pentru a solutiona asigurarea pe care о avea la societatea Dacia-Romänia A fost prilejul ca bucure§tenii sä organizeze la Teatrul National un fastuos banchet. Prilej de numeroasä §i simandicoasä prezentä, de discursuri laudative); Idem, lasi-600 [4], in „Meku”, Bucure§ti, vol. 2, nr. 5 (10), mai 2008, p. 7. (Referintä la monumentul Vasile Alecsandri din la§i) [publicat cu pseudonimul Gilredo Virotescu].

59 loan Alexandru LAPEDATU (6 iulie 1844, Colun, azi jud. Sibiu - 6 aprilie 1878, Bra§ov) a fost un scriitor román transilvänean. Urmeazä cursurile secundare la Liceul Romano - Catolic din Sibiu. Obtine о bursä a societätii „Transilvania”, fiind unul dintre primii studenti ardeleni care studiazä la Paris (1868-1870). í§i ia doctoratul in litere §i filosofie, in 1871, la Bruxelles. Va fi apoi profesor de limbi clasice la Liceul Ortodox din Bra§ov. A publicat poezii, naratiuni istorice, piese de teatru, basme, adesea de inspiratie patrioticä, dar de valoare modestä, in revistele „Familia”, „Orientul latin”, „Albina Carpatilor” (pe care a condus-o ca director), „Traian” §.a. A avut dói fii gemeni, Alexandru, viitorul istoric §i Ion, viitor economist (vezi §i: Incercäri in literaturä, Bra§ov, 1874 /volum reeditat de D. Vatamaniuc, Editura Dacia, Cluj, 1976/; Nuvele istorice, prefatä de Andrei Bärseanu, vol. I-II, Sibiu, 1905-1906).

60 Nicolae В. DENSU§IANU /la na§tere Pop/ (18 aprilie 1846, Densu§, jud. Hunedoara - 25 martié 1911, Bucure§ti). Studii gimnaziale la colegiul franciscan din Hateg §i secundare la Blaj, universitäre de drept la Academia din Sibiu (1867-1869, examenul de absolvire in 1870, pe care a putut sä le urmeze, obtinänd, prin Societatea Academicä Romänä, ín 1867, un ajutor financiar acordat de ora§ul Bräila. Au fost anii cänd a debutat ca poet ín revista „Familia”. íntre 1870-1877 a practicat avocatura, initial ca practicant ín biroul fratelui Áron. A§a a avut prilej ca, atät la Fägära§, Bra§ov, cät §i prin natura deplasärilor ín fata diverselor instante ín multe alte localitäti, sä intre in contact cu vechi §i valoroase arhive. Astfel, a avut nemijlocit posibilitatea sä constate cät de eronate §i tendentioase formulán erau debitate la adresa poporului román, a obär§iei lui. ín 1877 a venit la Bucure§ti dedicándu-se studiului istoriei poporului román. La baza cercetárilor intreprinse §i a studiilor publicate au stat informatii de cele mai variate genuri, inclusiv de naturä folcloricä, pe care le-а coroborat §i supus unei atente analize critice. Munca de migalä i-a fost räsplätitä §i stimulatä, pentru urmätoarele decenii, la 6/18 aprilie 1880, prin alegerea ca membru „actual” al Academiei Romane. A elaborat о lucrare dedicatä revolutiei de la 1784, operä premiatä in 1885 de Academia Romänä. О contribute esentialä a avut-o in completarea editiei de documente externe referitoare la romäni incorporate in monumentala colectie Hurmuzaki cu 6 volume. A cäutat sä se integreze in cercetarea obär§iei vietuirii multimilenare pe vatra carpato - dunäreano - ponticä, recurgänd la о diversitate de izvoare care l-au condus in ultimii ani ai vietii la elaborarea lucrärii Dacia preistoricä, primitä diferentiat, multi fiind tentati sä-i acorde calificativul de purä fantezie. Deceniile care au trecut de la publicarea ei postum de cätre doctorul Constantin I. Istrati §i reeditarea de cätre familia Manole Neagoe, au oferit deseori surpriza unor noi descoperiri de izvoare care contribuie la sustinerea celor afirmate de N.D. la cumpäna veacurilor XIX-XX. Ani de, zile in cadrul Ministerului de Räzboi, la Marele Stat Major, a desfä§urat activitatea de translator §i bibliotecar, functii care l-au adus in contact direct cu noi surse documentare. Au fost anii cänd bogatele cuno§tinte l-au onorat §i cu sustinerea unor pretioase cursuri de istoria neamului romänesc in cadrul §colii Superioare de Räzboi. Publicist (vezi in acest sens: A.N.-D.J. Mehedinti, Drobeta-Turnu Severin, colectia Manuscrise nr.82 /cele 56 file cuprind Note §i documente culese de Nicolae Densu§ianu in excursia istoricä fäcutä la Tärgovi§te, Cämpulung §i

244