Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale
Marisia XXXIV-XXXV evoca principalele objective avute ín programul anului 1935: monumente, artä popularä, expuneri, expozitii, precum §i cärti de specialitate. О altä intentie s-а concretizat in 1938 prin strädania §i capacitatea de а mobiliza suflarea romäneascä manifestata cu о exemplarä tenacitate de cätre profesoara Ecaterina Sändulescu53. A§a a fost ridicat bustul monumental evocator al lui Mihai Eminescu, cel care, in anii adolescentei, a fäcut popasuri in ora§ul de la poalele muntilor. Venirea la Sibiu nu era intämplätoare §i nici hazardatä. La timpul respectiv acolo se afla Nicu (Nicolae)54, fratele säu mai mare care urma cursurile de drept din cadrul Academiei de Drept55. Ele au fost prilejuite de relatiile56 cu Gimnaziul catolic de stat unde a urmat, in 1864, clasa a lll-a finalizatä cu un certificat obtinut de la respectiva §coalä. A fost perioada cänd §i-a antrenat colegii la о activitate teatralä punänd in scenä piesa „lorgu de la Sadagura”57, a dramaturgului Vasile Alecsandri58. A revenit in toamna anului 1866, fiind in bunä relatie cu mai Museum” §i §ef al sectiei de etnografie regionalä a Muzeului Brukenthal. Fiul unei familii de intelectuali originarä din Austria §i stabilitä la Sibiu, la inceputul secolului XIX, s-а format ca jurist, istoric de artä §i etnograf. In anul 1927 a fost numit custode al Muzeului Brukenthal §i din acél an, pänä in clipa mortii, dr. Julius Bielz §i-a pus toate cuno§tintele §i puterea sa de muncä in serviciul muzeului sibian. S-а implicat puternic, manifeständ un interes special pentru cunoa§terea §i valorificarea patrimoniului cultural al sa§ilor transilväneni. A publicat aproximativ 100 de studii, cu un puternic impact privind arta, istoria §i etnográfia sa§ilor din Transilvania. Din multitudinea de titluri amintim doar: Arta aurarilor sa§i din Transilvania, Arta popularä a sa§ilor din Transilvania, Manufacturile de ceramicä finä din Transilvania. Julius Bielz a fost un mare colectionar, indrägostit de lucrurile frumoase, de la cärti in editii rare, la piese de mobilier lucrate cu artä, tablouri, gravuri sau vechi bijuterii säse§ti, pänä la valoroase obiecte de artä popularä, pe care le-а donat institutiei sale de suflet. Multe dintre acele valori se gäsesc in patrimoniul Complexului National Muzeal „ASTRA“, Palatului Brukenthal §i Muzeului de Istorie. 53 Ecaterina SÄNDULESCU (11 octombrie 1904, Movilita, judetul Vrancea - 24 august 1988) este о poetä, prozatoare, traducätoare §i memorialistä. Urmeazä Liceul „Unirea" din Foc§ani, unde il are ca profesor pe I.M. Ra§cu, §i Facultatea de Litere §i Filosofie a Universitätii din Bucure§ti, absolvitä in 1925. A fost profesoarä la diverse licee din Rämnicu Särat, Craiova, Sibiu (unde revine in cäteva ränduri la Liceul „Domnita lleana" §i unde face parte din gruparea „Thesis”), Bacäu, Ploie§ti, iar in 1969 se stabilere la Bucure§ti. ln anii de activitate la Sibiu, a reu§it sä antreneze la actiune numeroase persoane pentru a realiza о serie de manifestäri culturale, inclusiv declan§area realizärii, inaugurärii monumentului Mihai Eminescu. 54 Nicu (Nicolae) Eminovici s-а näscut in 1843, a urmat dreptul la Sibiu. A contractat о boalä venericä ajungänd sä se sinucidä la lpote§ti, in 1884. 55 Academia de Drept din Sibiu a fost infiintatä Tn anul 1844 cu predare in limba germanä. Aici s-au format ca valoro§i intelectuali §i numero§i romäni. Citäm cäteva din numele unor personalitäti remarcante: Simion Bärnutiu, reprezentant de seamä al dreptului in Románia, Nie Mäcelariu, participant de marcä la mi§carea politicä din Transilvania a nationalitätii románé, Dionisie Pop Martian, fondatorul studiului §tiintelor statistice in Románia , Aron Densu§ianu, poet §i critic literar. 56 Gheorghe Pavelescu, Eminescu §i Sibiul, lucrare apärutä in Colectia Bibliotecii ASTRA, nr. 11, in 1998. Autorul a reunit informatii rezultate din cercetärile predecesorilor, fie mentiunea despre trecerea lui Eminescu prin Sibiu care dateazä din 1889. Ea a fost gäsitä de redactorii revistei "Fäntäna Blanduziei" din Bucure§ti in arhiva celui care contribuise la aparitia §i tinuta periodicului. Este vorba de un certificat §colar din care reiese cä Eminescu urmase clasa a Ill-а la Gimnaziul catolic din Sibiu §i obtinuse nota generalä "prima clasä", precum §i cele consemnate de istoricul literar Ion Scurtu (1877- 1922). 57 lorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului a fost conceputä de Vasile Alecsandri ca о piesä in trei acte, insä unele reactii critice au determinat interpretarea in decursui anilor numai a primului act, formulä care a consacrat-o prin aprecierile dobändite. 58 Vasile ALECSANDRI (14 iunie 1819, Bacäu - 22 august 1890, Mirce§ti, azi jud. Ia§i, inmormäntat Tn curtea conacului, ulterior osemintele fiind transferate in Capela-mausoleu din curte), studii la Bacäu, Paris (1834-1839 de medicinä, drept, matematicä, literaturä), revenit in tarä, in 1839, 243
