Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale

Mari sia XXXIV-XXXV

modeländ un reu§it bust ca apói sä íncredinteze gipsul turnätoriei care sä realizeze definitivarea lui ín bronz. Edilii municipiului au decis ca amplasarea sä fie fäcutä Tn spatiul verde din fata palatului administrativ al ora§ului. Dezvelirea s-а realizat36 la 28 octombrie 1935.

Numerosul public participant la aceastä solemnitate a avut prilejul §i de a audia cuväntärile oamenilor politici: Vasile Sassu37, Constantin I.C. Brätianu38, luliu Valaori39, Eugen Piso40, Nicolae Ivan41, Alexandru Lapedatu42 care au realizat о

Inspirat din faptele cunoscute ca participant la primul räzboi mondial, expune la la§i lucräri reflectänd situatiile träite. Realizeazä §i doneazä monumentul Pe aid пи se trece amplasat la bifurcatia §oselelor de la Ti§ita, längä Märä§e§ti. Participänd la concursurile pentru desemnarea realizatorului/realizatorilor monumentelor regilor Carol I §i Ferdinand I, juriul Ti acordä premiul I, dar nu §i comanda realizärii monumentelor. Lezat, a fäcut diverse demersuri §i a publicat virulente articole Tmpotriva unei asemenea Tncälcäri ale eticii. Munca de mai bine de patru decenii s-а concretizat prin numeroase prezente ale lucrärilor sale Tn fórul public, Tn muzeele §i colectiile de artä plastica (vezi §i Oscar Han, Dälti §ipensule, Editura Minerva, Bucure§ti, 1970).

36 loan Opri§, Alexandru Lapedatu in cultura romäneascä, Editura §tiintificä, Bucure§ti, 1996, p. 216 (la Sibiu Tn fata Palatului Administrativ a avut loc dezvelirea, Tn tomna anului 1935, a bustului I.G. Duca, lucrare a lui Oscar Han); „Universut', Bucure§ti, anul 52, nr. 299, 30 octombrie 1935, p. 2 (referintä la dezvelirea la Botolani a bustului I.G. Duca, la 27 octombrie 1935, cu participarea oficialitätilor, prilej de amintire a actiunilor de la Tarcäu, Sibiu).

37 Vasile P. SASSU (10 aprilie 1877, Satulung, azi jud. Bra§ov - 14 decembrie 1962, Bucure§ti). Studii secundare la Bräila, licente Tn drept §i filozofie la Bucure§ti. Carierä juridicä. Om politic, trece prin mi§carea socialistä pentru a ajunge la P.N.L., deputat, ministru. Dupä räzboi arestat 5/6 mai 1950, Tntemnitat la Sighet, eliberat iulie 1955. Räzboiul vamal dintre 1886 §i 1891 Tntre Austro- Ungaria §i Romania a produs о cumplitä säräcie ín Transilvania §i un nou val de emigranti spre Romania. La interventia deputatilor de origine transilvanä, loan N. Roman §i Vasile P. Sassu, Parlamentül Romäniei, Tn 1919, acordä tuturor emigrantilor drepturi politice. Ministrul Industriei §i Comertului (19 ianuarie 1922 - 30 octombrie 1923). Ministrul Agriculturii §i Domeniilor Tn guvernul Gheorghe Tätärescu (29 august 1936 - 23 februarie 1937) §i ad-int. (23 februarie - 14 noiembrie 1937), Ministrul Justitiei: (23 febr.-14 nov.1937). Vasile P. Sassu, prin realizarea satului model, §i-a dobändit locul cél mai de frunte Tn galéria marilor dobrogeni, care au binemeritat de la Patrie.

38 Constantin I.C. /Dinu / BRÄTIANU (13 ianuarie 1866, Florica, azi §tefäne§ti, jud. Arge§ - 5-6 mai 1950, penitenciarul Sighet, jud. Maramure?). A fost al doilea fiu al lui Ion C. Brätianu, inginer, om politic liberal, deputat, ministru román, pre§edinte al Partidului National Liberal, victimä a regimului comunist din Románia. A studiat ingineria la §coala Politehnicä din Bucure§ti §i apoi la Institutul de Mine din Paris. íntre 1910 §i 1938 a fost Tn mod permanent deputat Tn parlament din partea Partidului Liberal, iar Tn 1933 a fost Ministru de Finante. ín 1934 a fost ales pre§edinte al Partidului National - Liberal. Dupä lovitura de stat de la 23 august 1944, la care a participat, Dinu Brätianu a fost reprezentant Tn guvernul Partidului National Liberal (PNL) ca ministru de stat, ca §i luliu Maniu din partea Partidului National Täränesc. Brätianu a detinut urmätoarele functii: Ministru Secretar de Stat Tn guvernul Sänätescu (23 august 1944 - 4 noiembrie 1944); Ministrul Productiei de Räzboi in guvernul Sänätescu (4 noiembrie 1944 - 6 decembrie 1944); Ministrul Productiei de Räzboi Tn guvernul Rädescu (6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945). Dupä instaurarea dictaturii impusä de eliberatorii ocupanti a avut domiciliu fortat, pentru ca, in 5 mai 1950, la värsta de 84 de ani, sä fie arestat §i detinut färä nici un fel de judecatä Tntr-un loc necunoscut.

39 luliu VALÄORI (5 august 1867, Moscopoli, Macedonia -13 octombrie 1936, Bucure§ti). Dupä absolvirea §colii primäre Tn localitatea natalä a venit la Bucure§ti, urmänd liceul „Matei Basarab”. Sprijinit de Alexandru Odobescu, a urmat §coala normalä superioarä, luänd apoi licenta la Facultatea de litere §i filozofie, continuänd studiile la Paris la inalta §coalä de Studii §i la Berlin unde se specializeazä Tn filológia clasicä, luánd doctoratul Tn litere §i filozofie. Carierä universitarä, colaborator apropiat al lui Spiru C. Haret, a intrat Tn P.N.L., deputat, inspector al Tnvätämäntului secundar, director al Tnvätämäntului secundar §i superior, secretar general ín M.C.I.P., subsecretar de stat. „Calendarul Universul, 1938”, Bucure§ti, p. 300 consemneazä ziua de 14 octombrie 1936 ca zi a decesului (vezi §i G. Bezviconi, op. cit., p. 278; Ion Mamina, loan Scurtu, op, eil, p. 251-252.; C.

239