Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale

Marisia XXXIV-XXXV

succintä dar concludentä caracterizare a omului integru implicat permanent in anii vietii la opera de propä§ire a Patriei.

Din päcate §i simbolul de la Sibiu ca §i celelalte amplasate Tn numeroasele localitäti au avut parte de о scurtä perioadä de prezentä ín fórul public Tntrucät prin instaurarea Tn septembrie 1940 a regimului legionar una din primele mäsuri impuse respectivelor localitäti a fost de a retrage din fórul public asemenea monumente, urmänd ca operativ cele Tn bronz sä fie expediate la Arsenalul Armatei pentru a fi 40 41 *

Kiritescu, Portrete, oameni pe care i-am cunoscut, Editura §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1985, p. 244-250.

40 Eugen PISO (...) om politic liberal. Demersurile intreprinse pentru a obtine datele care sä permitä redactarea unei fi§e biografice mi-au oferit numai partiale informatii din partea d-lui Rázván C. Pop, Tn iulie 2013. Le consemnäm: pre§edinte al Partidului National Liberal din Sibiu Tn perioada interbelicä, Eugen Piso este fondatorul acestui partid imediat dupä Unirea din 1918. Tncä din primul an de existentä a acestuia Tn Sibiu, Eugen Piso va deveni pre§edintele säu, functie pe care о va detine pänä Tn anii celui de al Doilea Räzboi Mondial. De numele säu se va lega Tntreaga existentä a PNL Sibiu Tn perioada interbelicä. Eugen Piso a fost ales deputat din partea judetului Sibiu Tn Parlamentül Romäniei Tn mai multe legislaturi, iar Tn anul 1936 a fost numit primär interimar al ora§ului Sibiu. Aläturi de alti frunta§i liberali din Tntreaga tarä, Eugen Piso a fost arestat, devenind detinut politic dupä instaurarea regimului oprimator instaurat Tn Romania de cätre eliberatorii ocupanti.

41 Nicolae IVAN (17 mai 1855, Aciliu, azi jud. Sibiu - 3 februarie 1936, Cluj, Tnmormäntat Tn subsolul Catedralei Ortodoxé din Cluj), studii liceale §i teologice la Sibiu, pregätire §i carierä eclesiasticä, didacticä, redactionalä, episcop al Clujului din 1921. Militant pentru realizarea Unirii cu Romania, membru al P.N.R., functii de conducere, sprijinitor al activitätii ASTRA §i a altor institutii bancare, culturale, publicist, membru onorariu al Academiei Románé, ales la 28 mai 1934. Nicolae Ivan, episcop al Clujului, a decedat la 3 februarie 1936 („Calendarul Universul, 1937”, Bucure§ti p. 306; vezi §i: Nicolae Vasiu, Ion Bunea §i coord., Episcopul Nicolae Ivan 1855-1936 Ctitorul reinviatei Episcopii a Vadului Feleacului §i Clujului. Studii §i documente, Editura Arhiepiscopiei Ortodoxé Romane a Vadului Feleacului §i Clujului, 1985; Dorina N. Rusu, op. cit., p. 191; Mircea Päcurariu, Dictionarul teologilor romäni, editia ll-a reväzutä §i Tntregitä, Editura Enciclopedicä, Bucure§ti, 2002, p. 237; Enciclopedia ortodoxiei romäne§ti, Editura Institutului Biblic §i de Misiune Ortodoxä, Bucure§ti, 2010, p. 354).

2 Alexandru LAPEDATU (2/14 septembrie 1876, Cernatu-Säcele, azi jud. Bra§ov - 30 august 1950, penitenciarul Sighet, jud. Maramure§). Studii la Cernatu, Bra§ov, la§i, la Bucure§ti urmeazä un timp Facultatea de Medicinä, trece la filozofie §i litere, luänd licenta in istorie §i geografie. Carierä universitarä, activitate la Biblioteca Academiei Románé, sectia manuscrise, secretar la Comisiunea Monumentelor Istorice, membru ín Comisia Istoricä a Romäniei, cercetätor al evului mediu románesc, istoric medievist, carierä didacticä universitarä. ín timpul räzboiului este mobilizat §i repartizat la Serviciul de Control al §tirilor - cenzúra telegraficä, iar Tn timpul refugiului la la§i, prime§te misiunea de a asigura transportul tezaurului Romäniei la Moscova. Tn ianuarie 1918, la Odessa, este ales vicepre§edinte Tn Comitetul National al romänilor refugiati din Austro-Ungaria. Face parte din delegatia Romäniei la Conferinta Päcii de la Paris ca expert Tn probleme etnografice §i geografice, contributii la organizarea institutiilor de Tnvätämänt §i de culturä de la Cluj, fondator §i director al Institutului de Istorie Nationalä din Cluj, a asigurat interimatul la conducerea Arhivelor Statului (20 martie-31 octombrie 1923). Om politic sustinätor al actiunilor pentru promovarea unitätii nationale, membru P.N.L., deputat, senator, ministru, F.R.N., animator cultural, publicist, este ales membru corespondent la 26 mai/8 iunie 1910 §i titular la 10/23 octombrie 1918 al Academiei Románé. La 2 iunie 1923 a rostit discursui de receptie Istoriografia romänä ardeleanä m legäturä cu desfä§urarea vietii politice a neamului románesc de peste Carpati. Reconfirmat la 22 ianuarie 1990. A fost arestat la 5/6 mai 1950 §i Tntemnitat la Sighet (vezi Tn acest sens: A N. inv. 1234, 25 u.a. /1920-1944/; Filofteia Ránzi§, op. cit., /la p. 103-104. Corespondentä, documente de partid. Eronat este mentionatä localitatea de obär§ie: Cenatul Säcelelor = Cernatu/; „Calendarul P.N.L., 1935’, Bucure§ti; A.ND.A.I.C., fond Visarion Puiu, inv. 823, dosar 122/1907 Al. Lapedatu; Arhivele Statului - 125 ani de activitate 1831-1956 Bucure§ti 1957, p. 217; Viorica Pervaian, Alexandru Lapedatu, Tn: „E.I.R.”, p. 196-197; Ion Mamina, loan Scurtu, op. cit., p. 194-195; Alexandru Lapedatu, Scrieri alese. Articole, cuväntäri, amintiri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1985, editie Tngrijitä de loan Opri§).

240