Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)

Virgiliu Z. Teodorescu: Preocupări de dotare a forului public în oraşele transilvane între cele Două Războaie Mondiale

Marisia XXXIV-XXXV

Romäniei. Echipa de asasini cälätorise cu acela§i tren cu care venise primul ministru. A§teptaserä plecarea sa spre Bucure§ti, realizändu-§i misiunea asumatä. Nu punem accentui pe respectivul tragic §i incalificabilul act de suprimare a unui adversar politic. Ne vom referi la о generalä actiune de condamnare a unor asemenea fapte printr-o concludentä formulä ce poate fi considerata un efectiv sondaj al opiniei publice care, operativ, a condus la о realä competitie Tntre localitätile Romäniei de a aduce ín fórul public simboluri ale cinstirii memoriei sale. ín cursui anilor 1934-1935, s-au adunat sumele necesare, s-au organizat concursurile pentru desemnarea realizatorului, s-au ales locurile de amplasare, s-au fäcut demersurile necesare pentru a obtine toate Tnscrisurile legale, s-а asigurat definitivarea fie Tn bronz, fie in marmurä. О atentä analizä relevä cä a fost simbolul care, la nivei national, a necesitat cel mai putin timp ca de la idee, la amplasare §i inaugurare sä devinä о realitate. Suntem datori sä ne reamintim cä anii respectivi sunt cei care, dupä depä§irea gravelor urmäri ale crizelor de naturä financiarä dar §i moralä, actiunea declan§atä a relevat cä la asemenea momente о anumitä tergiversare nu mai era acceptatä, atät cei interesati, cät §i cei implicati nemijlocit fiind mobilizati íntru a da о cuvenitä replicä celor care actionau impotriva democratiei, facilitänd celor interesati a provoca sciziuni, controverse care sä conducä Ia rupturi de „coituri” de tarä pentru a nu mai avea о „Romänie Dodoloatä” conform celor afirmate de Lucian Blaga34 care se referea la bucuria celor multi veniti la 1 Decembrie la Álba lulia pentru a le fi companioni celor care erau purtätori de „credintionale”. Formularea о aflase Tn seara zilei traversänd satui Lancräm, audiind glasul cristalin al unui copil enuntänd-o cu toatä convingerea. In cazul Sibiului, comunitatea a decis ca lucrarea evocatoare sä fie Tncredintatä sculptorului Oscar Han35. Exigentul §i punctualul sculptor §i-a Tndeplinit exemplar misiunea asumatä,

Bucure§ti, 1921; Nicolas M. Nagy - Talavera, Fascismul in Ungaria §i Romania, Editura Hasefer, Bucure§ti, 1996, p. 375; Zigu Ornea, Anii treizeci - Extrema dreptei romäne§ti, Editura Fundatiei Culturale Románé, Bucure§ti, 1995, p 16-17, 468; Francesco Veiga, Istoria Gärzii de Fier 1919- 1941 - Mi§carea ultranationalistä, editia a ll-a, Editura Humanitas, Bucure§ti, 1995, p. 372; Horia Nestorescu - Bälce§ti, Ordinul masonic román, Casa de editurä §i presä §ansa, Bucure§ti,1940; Idem, Enciclopedia ilustratä a Francmasoneriei din Romania, Centrul de Studii Francmasonice, Bucure§ti, 2005, vol. 1, p. 224-226; Virgiliu Z. Teodorescu, Politicä §i masonerie, in: „Inorogul - Caiete masonice”, editat de Centrul national de studii francmasonice, Bucure§ti, 2001, p. 263-286 (parcurgerea unui dosar din fondul Casa Regalä evidentiazä, prin rapoartele anului ’34, preocuparea masoneriei de a prelua puterea politicä ín Románia sub conducerea mare§alului Averescu, om care nu cuno§tea eine urma sä-i fie subordonatii. Sunt evidentiate legäturile interne §i internationale §i sunt evocate evenimente anterioare Tn care s-а implicat masoneria).

34 Lucian BLAGA (9 mai 1895, Lancräm, azi jud. Alba - 6 mai 1961, Cluj); studii la Sebe§, Bra§ov, Sibiu, doctorat Tn filozofie la Viena, carierä diplomaticä §i universitarä, poet, dramaturg, eseist, filozof §i tradueätor, activitate redactionalä Tn presä, contribuie la aparitiei revistei „Gändirea”, publicist, subsecretar de Stat, senator. Activitate la Institutul de istorie §i filozofie din Cluj, la Biblioteca Academiei, filiala Cluj, director adjunct 1954 Tracasat §i urmärit de organele represive, trece pe post de cercetätor la sectia de istorie literarä §i folclor a Academiei Románé, filiala Cluj. A fost ales membru al Academiei Románé (vezi §i: Lucian Blaga, Artä §i valoare, Editura Fundatiilor Regale pentru Literaturä §i Artä, Bucure§ti, 1939; Dumitru Micu, Tn Dictionarul de literaturä romána, Editura Univers, Bucure§ti, 1979, p. 59-62; Ion Mamina, loan Scurtu. op. eit, p. 138-139.; Ion Bälu, Viata lui Lucian Blaga, vol. I, Editura Libra, Bucure?ti, 1995; Dorina N. Rusu, op. cit., p. 198, 294; Dictionar cronologic - Literaturä romána, Editura §tiintificä §i Enciclopedicä, Bucure§ti, 1979. [abreviat: D.C.L.R.], p. 529-530;Onisifor Ghibu, op. cit., p. 503-517.

35 Oscar HAN (3 decembrie 1891, Bucure§ti -14 februarie 1976, Bucure§ti). Studii la §coala de Belle Arte din Bucure§ti, elev al lui D. Paciurea, sculptor monumentalist, debut Tn 1924, permanentä prezentä ín expozitiile colective din tarä §i sträinätate, critic de artä, carierä didacticä universitarä.

238