Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Vasile Mărculeţ: Contribuţii la politica pontică a lui Mircea cel Bătrân
Marisia XXXIV-XXXV Pontica,49, ceea ce conduce la concluzia cä, Tntr-o prima fazä a acesteia, sultanul a eliminat prezenta munteanä din spatiul dintre Dunäre §i Marea Neagrä §i abia dupä atingerea acestui obiectiv, a debu§at cu fortele sale pe maiul stäng al Dunärii. La gurile Dunärii, se pare cä genovezii au continuat sä pástreze controlul asupra centrului de la Lykostomo. Un act emis aid la 6 iunie 1398, care consemneazä faptul cä la data emiterii colonia genovezä Tncä bätea propria monedä „aspri de Licostomo”, conferä, consideräm noi, veridicitate §i consistentä opiniei noastre49 50. Dacä situatia centrului de la Lykostomo este oarecum clarä, absenta cvasitotalä a informatiilor nu ne permite sä cunoa§tem care a fost soarta Chiliéi. Täcerea surselor referitoare la situatia acestei cetäti, ne determinä sä eredem cä, foarte probabil, ea va fi rämas, §i Tn aceastä perioadä tulbure, sub stäpänirea Tärii Romäne§ti. Apogeul politicii pontice a lui Mircea cel Bátrán La cumpäna secolelor XIV-XV asistäm la о rästurnare a raporturilor de forte la Dunärea de Jos Tn favoarea lui Mircea cél Bátrán, care, Tn 1397, Tn urma Tnläturärii lui Vlad I, i§i restabilise autoritatea asupra Tntregii täri. Faptul s-а datorat, Tn primul ränd, puternicei ofensive a emirului mongol Tamerlan (Timur Lenk) ímpotriva stäpänirilor otomane din Asia, ceea се l-а determinat pe BäyezTt sä degajeze frontul dunärean §i sä-§i concentreze eforturile militare Tn Anatolia pentru a contracara amenintarea timuridä. Favorizat de noul context politico-militar, Mircea relua politica de Tnaintare a Tärii Romäne§ti spre räsärit, spre litoralul pontié. ín aceastä nouä etapä, domnul muntean va reface terenul pierdut Tnregistränd noi succese, múlt mai consistente §i de duratä. In primävara anului 1400, Mircea intervenea Tn Moldova inlocuindu-l pe luga (1399-1400), pe care l-а luat cu sine Tn Tara Romäneascä, cu Alexandru cel Bun (1400-1431 )51 52. Dintr-un act tardiv, emis de Mátyás Corvin (1458-1490), cunoastem cä Tntre ace§ti doi domni s-а realizat cu acest prilej §i о reglementare de hotar. In realitate, Mircea i-a impus protejatului säu cedarea unor inseminate teritorii din sudul Moldovei. Care au fost teritoriile cedate de Alexandru cel Bun domnului Tärii Romäne§ti este dificil de precizat. Asupra acestui aspect s-au exprimat de-а lungul timpului numero§i speciali§ti, färä a ajunge insä la о concluzie unanim acceptatä53. 49 Ibidem, col. 319. 50 §t. Andreescu, Acte medievale din arhive sträine, Tn Rdl, 34, 1981, 9, p. 1736. 51 «Letopisetul de cänd s-а inceput Tara Moldovei» - Letopisetul lui §tefan cel Mare, ed. G. Mihäilä, Bucure§ti, 2006, p. 33, 43; Letopisetul Täräi Moldovei, de cänd s-au descälecat tara §i de cursul anilor §i de viiata domnilor carea scrie de la Drago§ vodä pänä la Aron vodä atribuit lui Grigore Ureche §i compilat de Simion Dascälul, ed. Ov. Pecican, Cluj-Napoca, f.a., p. 91; N. Costin, Letopisetul Tärii Moldovei de la zidirea lumii pänä la 1601 §i de la 1709 la 1711, ed. C.A. Stoide, I. Läzärescu, la§i, 1976, p. 83; A. Uricariul, Cronica paralelä a Tärii Romäne§ti §i a Moldovei, vol. I, ed. G. §trempel, Bucure§ti, 1973, p. 17; R. Popescu, Istoriile domnilor Täräi Rumäne§ti, Tn Cronicari munteni, 2, ed. M. Gregorian, Bucure§ti, 1984, p. 19. 521. Bogdan, Documentele lui §tefan cel Mare, vol. II, Bucure§ti, 1913, p. 334-335, nr. CXLVI. 53 B.P. Hasdeu, Istoria criticä a romänilor, Bucure§ti, 1999, p. 69; A D. Xenopol, Istoria romänilor din Dacia Traianä, vol. II: De la fntemeierea Tärilor Romäne pänä la moartea lui Petru Rare§. 1546, Bucure§ti, 1986, p. 90; P.P. Panaitescu, Mircea cel Bäträn, p. 277-278, 342; A. Ghiatä, op. cit., p. 77; 18
