Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 34-35/3. (2015)
Vasile Mărculeţ: Contribuţii la politica pontică a lui Mircea cel Bătrân
Marisia XXXIV-XXXV Unele acte emise de Alexandru cel Bun permit, prin omisiune, о identificare aproximativä a lor. Spre exemplu, in privilegiul comercial acordat negustorilor din Liov la 8 octombrie 1408, domnul Moldovei stabilea ca puncte de vamä de hotar tärgul Bacäu, pentru cei care se deplasau spre §i dinspre Ungaria §i Tara Romäneascä, Bacäul §i Trotu§ul, pentru cei care se deplasau spre Bra§ov, respectiv Bacäul §i Bärladul, pentru cei care mergeau spre Bräila54. Informatiile transmise de privilegiul comercial ne permit concluzia cä Mircea i-a impus lui Alexandru cedarea unui teritoriu situat Tn sudul §i sud-vestul Moldovei, de Ia limita Carpatilor Orientali pänä la nord de Chilia. Hotarul dintre cele douä state romäne§ti pleca din zona Carpatilor de Curburä, pe la sud de Tärgu Trotu§ §i Bärlad pänä la Prut §i de aici, Tn diagonalä pänä la nord de Chilia. Semnificativ este faptul cä titlul domnesc al lui Mircea cél Bátrán reflectä schimbärile teritoriale survenite. Pentru prima data, formula stäpänind „§i Latura Tätarului [...] §ipre toatä Dunärea”, apare Tn titlul domnului muntean Tntr-un act datat de speciali§ti Tntre 1390-1400, dar emis dupä pärerea noasträ, cél mai probabil, Tn ultimul an al intervalului55 56. Toponimul „Latura Tätarului” desemneazä, färä Tndoialä, la teritoriile din nordul gurilor Dunärii, plecänd probabil din regiunea Prutului §i pänä la nord de bratul Chilia. Stäpänirea lui Mircea asupra acestor teritorii era Tn anul 1400 una indiscutabilä. A urmat apoi recuperarea spatiului danubiano-pontic. Actiunea, Tn ansamblul säu, avea sä fie decisiv favorizatä de criza internä din Imperiul Otoman, care a urmat dezastrului militar suferit de BäyezTt I la Ankara Tn fata lui Tamerlan (iulie 1402) §i a mortii sultanului Tn captivitate (martié 1403). Cum s-au derulat operatiunile de recuperare a spatiului ponto-dunärean este dificil de precizat din cauza penuriei de §tiri referitoare la aceste actiuni. Credem Tnsä cä prin coroborarea informatiilor transmise de titlul domnesc cu cele provenite din diverse surse literare putem determina, cel putin aproximativ, etapele noii politici de Tnaintare a Tärii Romäne§ti spre räsärit. Foarte probabil, Tntre 20 iulie 1400, cänd, a§a cum am väzut, domnul muntean stäpänea doar „pänä la Dunäre” §i 1403, Mircea a recuperat teritoriile situate Tn regiunile interioare ale Dobrogei. Färä a ne exprima categoric Tn acest sens, consideräm cä recuperarea fostelor stäpäniri transdunärene ale Tärii Romäne§ti, cucerite de turei, s-а realizat pe cale militarä §i credem, de altfei, cä la una din actiunile destinate atingerii acestui obiectiv face referire un raport din Creta, din 3 martié 1401, care Tnregistreazä о importantä victorie a lui Mircea cél Bátrán asupra unei o§ti otomane „ad partes Vlachie suppositas Turcho’66. In urma acestei actiuni, C. Cihodaru, Formarea hotarului dintre Moldova §i Tara Romäneascä ln secolul al XV-lea, Tn Stat, societate, natiune, Cluj-Napoca, 1982, p. 80-92, p. 80-92; E. Diaconescu, D. Matei, Alexandru cei Bun. 1400-1432, Bucure§ti, 1979, p. 101; N. Constantinescu, Mircea cei Bäträn, p. 135-136; §. Papacostea, Geneza statului In Evul Mediu Romänesc, Bucure§ti, 1999, p. 113. 54 M. Costächescu, Documente moldovene§ti Inainte de §tefan cei Mare, vol. II: Documente interne: Urice (Ispisoace), Surete, Regeste, Traduced. 1438-1456; Documente externe: Acte de Imprumut, de omagiu, tractate, solii, privilegii comerciale, salv-conducte, serisori. 1387-1458, la§i, 1932, p. 630-636, nr. 176. 55 DRH, В, I, p. 31, nr. 12; DRH, D, I, p. 119, nr. 73; Cf. DIR, B, p. 67, nr. 53, unde actul este datat Tn 1414. 56 N. lorga, Acte §i fragmente cu privire la istoria romänilor adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, vol. Ill, Bucure§ti, 1897, p. 4 (Acte §i fragmente, III). 19
